Potrivit ziarului italian La Repubblica, solicitarea instanței supreme a fost făcută după două plângeri împotriva deputatului Syriza (extremă-stânga).
Una dintre plângeri a fost depusă de Apostolos Glenzos, primarul orașului Stylida (centru) și liderul partidului antisistem Teleia. O altă reclamație la Curtea supremă a fost făcută de un avocat, Panayiotis Giannopoulos. Cei doi îl acuză pe Yannis Varoufakis, care a demisionat din funcția de ministru al Finanțelor pe 6 iulie, de „înaltă trădare” și de daune aduse economiei Greciei.
Suspendarea imunității parlamentare a deputatului Syriza este puțin probabilă, dat fiind că este în mod clar vorba de o activitate cu caracter politic.
Yanis Varoufakis a dezvăluit că elaborase un plan de implementare a unui sistem paralel de plăți, pentru a permite continuarea tranzacțiilor bugetare în cazul prelungirii măsurilor de control al capitalului bancar. Fostul ministru al Finanțelor susține că nu era nimic ilegal în acest plan controversat.
Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistență financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia și-a asigurat restructurarea datoriilor și finanțarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite țării să rămână în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăți.