Interceptări din dosarul cărnii: Prețul pot să-l șterg, eu pot să fac cu din-ăla, cu corectoru’

Anchetatorii susțin că frazele despre ștergerea prețului au fost spuse de Bogdan-Radu Curticiu, administratorul firmei SC Michelangelo SRL, după ce acesta a aflat de la unul dintre liderii rețelei, respectiv de la Sorin Seleșiu, că organele de control fiscal au demarat o acțiune ce vizează verificarea legăturilor dintre societățile comerciale care ar fi fraudat statul român cu peste 23 de milioane de lei.

Într-o altă conversație telefonică interceptată, Seleșiu îi cerea administratorului unei alte societăți, Anei Drelciuc, să nu recunoască, în fața organelor fiscale, tranzacțiile făcute.

„Seleșiu: Dumneavoastră n-ați lucrat. Ziceți că nu aveți, n-ați lucrat și gata, atât…

Drelciuc: …ăia o să spună c-o venit la mine-n curte și-o descărcat și ce am făcut eu cu documentele cu care am lucrat? Iar eu documente am, da, am de la Michelangelo, nu de la Riviera… Cine-i Riviera Trading, știți?

Seleșiu: …un furnizor de-al meu

Drelciuc: …bine, haideți. O să-i spun că marfa mea e de la Michelangelo, nu de la Riviera Trading”

În plus, din discuțiile surprinse de anchetatori reiese și implicarea un comisar șef din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vărșand, Nicolae-Marius Onica. Acesta, susțin procurorii, avea rolul de a asigura tranzitul mașinilor care transportau carne prin punctul vamal, fără a se înregistra sau aplica sigiliul pe mijlocul de transport.

„Mâine noapte, asta-i… așa îi omu (Marius-Nicolae Onica)…Trebuia să fie doctoru’ la servici și nu-i la servici numa’ mâine noapte… unu, ăla primu de luni și astelalte le țin pentru mâine noapte…”, spunea Seleșiu, într-o discuție cu administratorul unei alte societăți, Daniela Grumăzescu.

Seleșiu i-a mai spus acesteia că, la momentul în care marfa va ajunge la Iași, va fi întocmit și circuitul documentelor care să ateste achizițiile/livrările fictive între mai multe societăți comerciale, cu scopul de a se ascunde proveniența intracomunitară a produselor de carne, se mai arată în referatul cu propunerile de arestare din dosar.

„Edificator cu privire la circuitul fictiv în care este implicată SC Medasimpex SRL este discuția telefonică din data de 20.12.2013 când Drelciuc Ana i-a cerut lui Seleșiu Sorin: ‘vreau o factură de pulpe și dup-aia ți-o dau înapoi, numa fă-mi… Mâine am control pe-aicea’, întrucât societatea comercială din Piatra Neamț făcea obiectul unei verificări din partea Direcției Antifraudă. În același context, Drelciuc Ana a solicitat lui Seleșiu Sorin ca transportul de marfă care urma să-l primească, să ajungă la sediul societății după terminarea programului tocmai cu scopul de a nu fi luat în evidență de organele de control”, spun anchetatorii.

Zece persoane au fost arestate în dosarul de evaziune fiscală și punere în circulație de produse din carne alterată, după ce au fost reținute de procurorii DIICOT. Șase dintre aceste persoane au primit mandate de arestare emise de Tribunalul București, iar celelalte patru, de la Curtea de Apel București.

În acest dosar, procurorii DIICOT – Structura Centrală au făcut 102 percheziții domiciliare în 18 județe, în cadrul unor acțiuni vizând destructurarea a două grupuri infracționale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulație de produse alterate și trafic de influență, a informat DIICOT.

Prejudiciul produs de membrii celor două grupări a fost estimat la peste 15 milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor infracționale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziționat, prin intermediul unor societăți comerciale din România, carne și ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, conform prevederilor legale, operațiunile reale fiind evidențiate în actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea TVA.

De asemenea, susțin procurorii, există suspiciunea că rețeaua achiziționa marfă, fără plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie și Germania, direct prin firme „fantomă” ale rețelei și apoi o vinde pe piața internă, „la negru”, la un preț apropiat de valoarea cu TVA, însă mult sub prețul pieței, „fapt ce reprezintă concurență neloială în raport cu societățile comerciale ce derulează același tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale”.

O altă modalitate de acțiune a rețelei presupunea livrarea, de către marii producători de pe piața de carne din România, de marfă către societăți comerciale din Bulgaria și Ungaria, de unde marsa se întorcea în România, prin societăți de tip „paravan”, care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piața internă fără înregistrarea tranzacțiilor în documentele contabile, potrivit DIICOT.

DIICOT susține că activitățile infracționale au fost sprijinite și de angajați de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, precum și de lucrători din cadrul Poliției de Frontieră.