Interlopul Clămparu, refuzat de Tribunalul Sibiu: ce se întâmplă cu condamnarea de 13 ani de închisoare

Sentința dată de instanță nu este însă definitivă, ci poate fi atacată cu apel de Ioan Clămparu în termen de 10 zile de la comunicare. Acesta a cerut, pe 2 iunie, Tribunalului Sibiu redeschiderea procesului penal în care a fost judecat și condamnat în lipsă la 13 ani de închisoare.

Conform unor surse judiciare, Ioan Clămparu a contestat la Curtea de Apel Bacău pedeapsa de 20 de ani de închisoare primită de la magistrații spanioli. Însă, pe 25 iunie instanța din Bacău și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București.

Primul termen al procesului având ca obiect contestația la executare se va judeca la Curtea de Apel București pe 20 iulie.

Ioan Clămparu, considerat a fi unul din cei mai periculoși lideri interlopi, a fost extrădat în România, pe 17 aprilie, de autoritățile spaniole, după condamnarea definitivă, în Spania, la 20 de ani de închisoare, urmând să execute și pedeapsa de 13 ani de închisoare dispusă în 2011, de instanța supremă.

Surse din Poliție au declarat, pentru MEDIAFAX, că anul trecut, în perioada octombrie- noiembrie, autoritățile române au trimis în Spania toată documentația necesară extrădării lui Ioan Clămparu, zis „Cap de porc”, solicitând autorităților de la Madrid să anunțe Poliția Română cu privire la data la care acesta poate fi escortat în România.

Ioan Clămparu a fost condamnat, în Spania, la 30 de ani de închisoare pentru proxenetism – pedeapsa maximă solicitată de procurori – de o instanță din Madrid, însă acesta a atacat decizia și a obținut o pedeapsă cu zece ani mai mică, el având o condamnare și în România, pentru fapte similare, de 13 ani de detenție. Clămparu a fost condamnat pentru constituire de grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori și întreruperea cursului sarcinii.

Liderul interlop a fost adus din Spania cu o cursă de linie, cu o escortă formată din patru persoane, în condițiile în care, în mod uzual, în escortă sunt două persoane.

În februarie 2011, Ioan Clămparu a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în lipsă, la 13 ani de detenție. În septembrie 2011, Ioan Clămparu a fost prins în Spania, în condițiile în care era căutat de autoritățile judiciare române de opt ani. Liderul interlop, deferit justiției în lipsă de către Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), a intrat atunci în custodia autorităților din Madrid, după ce a fost prins în urma unei ample acțiuni de filaj.

Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activități de crimă organizată, sume totalizând milioane de dolari, bani folosiți și pentru a determina stoparea amplei anchete declanșate împotriva rețelei de crimă organizată coordonată de el, se arăta în rechizitoriul DIICOT.

La începutul lunii iulie 2011, peste o sută de persoane au fost arestate în cadrul unei operațiuni globale de amploare a Interpol, supranumită Infra-Red, ce îi vizează pe unii din cei mai periculoși fugari ai lumii, pe lista de căutări fiind și românul Ioan Clămparu, suspectat de trafic de persoane. Anchetatorii au vizat 29 de țări și 450 de persoane suspectate de infracțiuni precum crime, pedofilie sau trafic de droguri.

Ioan Clămparu – considerat a fi unul din cei mai periculoși lideri mafioți – s-a aflat pe lista celor mai căutați 26 de infractori, fiind bănuit că ar avea legături cu cluburi și hoteluri din Marea Britanie. El era acuzat că a obligat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania.

În ianuarie 2006, cazul Clămparu a fost dat de președintele de atunci, Traian Băsescu, drept exemplul de eșec în combaterea criminalității. Traian Băsescu susținea că în cazul Ioan Clămparu trei state europene au atenționat asupra deficiențelor de colaborare în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere. „Lucrăm în echipă pe criminalitate transfrontalieră – cazul de care vă spun implică patru țări. Se procedează la arestarea simultană a infractorilor și voi îi puneți în libertate. Ați stricat toată operațiunea în cele patru țări!”, afirma Traian Băsescu, la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, din 11 ianuarie 2006.

Ioan Clămparu a fost judecat, în lipsă, pentru inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii unor infracțiuni grave și proxenetism.

Membri ai filierei conduse de Clămparu au fost prinși și arestați în România, Spania, Italia și Cehia, în vreme ce el a fost dat în urmărire internațională din martie 2003.

Fostul procurorul general al României, Ilie Botoș, îl indica pe Ioan Clămparu drept lider al unei rețele de crimă organizată pe relația cu Spania. El susținea că Ioan Clămparu are legătură cu gruparea condusă de frații Vasile și Ion Balint, cunoscuți ca Sile și Nuțu Cămătaru, dar și cu cu Silviu Dudiță, zis Fluturică, arestați și condamnați pentru mai multe infracțiuni cu violență. Botoș spunea că deține informații potrivit cărora Clămparu este dispus să plătească pentru asasinarea lui două milioane de euro.

Tribunalul Sibiu a pronunțat, în 20 iunie 2008, o sentință de condamnare a opt inculpați – membri ai clanului condus de Ioan Clămparu – pentru comiterea în principal a unor infracțiuni de trafic de persoane, constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat având drept scop comiterea de infracțiuni grave, proxenetism, spălare de bani, la pedepse cu închisoarea cuprinse între cinci ani și nouă ani și șase luni. Liderul interlop a primit atunci nouă ani și șase luni de închisoare. Avocații celor opt au făcut apel, care s-a înregistrat în septembrie 2008. Pedepsele au fost majorate la Curtea de Apel Alba Iulia, aceastea variind între cinci și 13 ani.

În 12 martie 2010, Ioan Clămparu a primit o pedeapsă de 13 ani de detenție. În 23 februarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât definitiv menținerea pedepselor date de Curtea de Apel Alba Iulia, astfel că Ioan Clămparu a rămas cu pedeapsa de 13 ani de detenție.

După șapte luni, în 22 septembrie 2011, autoritățile spaniole l-ar arestat pe Clămparu în Spania, iar în februarie 2012 deja a fost condamnat la 30 de ani de închisoare de către prima instanță, în Madrid, pedeapsă redusă ulterior cu zece ani.