INTERVIU – Claudiu Săftoiu: TVR are o pierdere de 145,6 milioane de euro, TREBUIE SĂ TĂIEM ÎN CARNE VIE

Claudiu Săftoiu, președintele-director general al TVR, spune într-un interviu acordat MEDIAFAX că SRTv are o pierdere de 145,6 milioane de euro, iar desființarea TVR Info și TVR Cultural, deși dureroasă, e necesară și va fi urmată, până la 15 august, de renunțarea la toți colaboratorii TVR Info.

Vineri, în aceeași zi în care Consiliul de Administrație (CA) al Societății Române de Televiziune (SRTv) a aprobat Programul de redresare economică a Televiziunii Române, care prevede faptul că TVR Info și TVR Cultural își vor înceta emisia, iar misiunea TVR Cultural va fi preluată de TVR 2 și TVR 3, Claudiu Săftoiu a acordat MEDIAFAX un interviu în care explică pe larg necesitatea luării acestei măsuri, care va fi urmată de altele la fel de „dureroase”.

TVR are în momentul de față o pierdere cumulată de 145.618.779,33 de euro, iar perioada necesară pentru a plăti această datorie este estimată la 7,5 ani, conform „scenariului pesimist” creionat de conducerea televiziunii.

Ca să exemplifice „dezastrul” în care se află TVR, Săftoiu a precizat că încasările Televiziunii Române sunt de 6.579.204 euro/ lună și cheltuielile de 10.310.897 euro/ lună. Planul de măsuri avute în vedere de conducerea TVR prevede reducerea cheltuielilor la 5.107.774 de euro/ lună și folosirea excedentului de circa 1.471.430 de euro pentru plata datoriilor și pentru investiții.

„Aici la TVR, din nefericire, ani la rând, au existat până una-alta, cel puțin la prima impresie, complicități (…) misiunea mea aici și a Consiliului de Administrație învestit în Parlamentul României este de a opri jaful structurat în care s-a complăcut ani și ani de zile Televiziunea Română”, spune Săftoiu.

O problemă foarte mare a TVR este și numărul foarte mare de angajați – aproximativ 3.400 de angajați. Săftoiu spune că „numărul exact de scoateri din sistem” va putea fi precizat abia după finalizarea negocierilor cu reprezentanții sindicatelor din TVR, care vor începe săptămâna viitoare.

Până atunci însă vor trebui să plece câteva zeci de colaboratori de la TVR Info, televiziunea de știri a SRTv care la 15 august își va înceta emisia. „TVR Info nu a fost niciodată sustenabil financiar în TVR, era orfanul de lux al SRTv”, subliniază Claudiu Săftoiu.

„Suntem așadar în situația în care de la început am tăiat în carne vie și din păcate lucrul acesta produce suferință, frustrare”, spune Săftoiu, precizând însă că el și actualul CA nu au venit în TVR „ca să demoleze lucrurile bune”.

Va fi vorba mai degrabă de o contracție „temporară” a TVR Info în TVR 1 și a TVR Cultural în TVR 2 (care va fi redenumit TVR 2 Cultural) și în TVR 3, până la plata datoriilor SRTv, explică Săftoiu.

Și la Știrile TVR se vor produce modificări semnificative. Săftoiu precizează că, la inițiativa sa, CA a aprobat vineri ca Direcția de Știri să treacă „sub o autoritate profesională”, și să nu rămână în subordinea președintelui – director general al TVR, care este numit pe baza algoritmului politic potrivit Legii nr. 41 din 1994 privind organizarea și funcționarea SRTv. Astfel, deontologia profesională și independența editorială sunt garantate prin imposibilitatea imixtiunii președintelui-director general în conținutul emisiunilor informative.

„Este mâna pe care o întind jurnaliștilor din TVR, cu responsabilitate, generozitate și bună-credință, mai cu seamă celor care fac Jurnalul și știrile de peste zi. Vreau să însemne un mesaj de depolitizare clară a conținutului redacțional în Televiziunea Română”, spune Săftoiu, precizând că departamentul Știrilor va fi coordonat de un producător general, care va răspunde în fața Comitetului Director din TVR.

Totodată, probabil până în luna septembrie, TVR va organiza concursul pentru ocuparea funcției de director al Știrilor TVR, care este ocupat acum interimar de Claudiu Lucaci. De asemenea, „foarte curând” TVR va organiza concursuri pentru ocuparea tuturor posturilor de director din TVR.

În urma măsurilor de redresare economică, Săftoiu estimează că numărul șefilor din TVR (circa 120 de „șefi și șefi mai mici” în prezent) va scădea cu până la 75%.

Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de Claudiu Săftoiu, președintele-director general al Televiziunii Române.

Reporter: Ați preluat mandatul de președinte-director general al Televiziunii Române de aproximativ o lună de zile. Ați fost jurnalist, ați condus și o altă instituție importantă a statului român, Serviciul de Informații Externe. Care sunt primele impresii din interiorul TVR?

Claudiu Săftoiu: Realizez din ce în ce mai acut responsabilitatea care apasă pe umerii mei, ca președinte-director general al Societății Române de Televiziune cu privire la – și nu spun vorbe mari – soarta TVR. Într-o lună de zile, am reușit să fac turul marilor probleme cu care se confruntă Televiziunea Română. În fiecare zi de lucru aici am constatat lucruri din ce în ce mai grave, situații din ce în ce mai dificile cu care se confruntă și s-au confruntat diversele direcții și departamente ale acestei instituții. Am constatat că există foarte mulți oameni de bună-credință, profesioniști în adevăratul sens al cuvântului, care asistă neputincioși la căderea continuă a acestei instituții atât de importante pentru presa românească. Mă animă o responsabilitate maximă, dar și o determinare sporită, pentru că, pe măsură ce am observat că lucrurile sunt atât de dificil de rezolvat, s-a declanșat o revoltă a dorinței de a îndrepta situația. Mi s-a confirmat convingerea că așa nu se mai poate. Această concluzie a devenit mai apoi acțiune, prin inițierea unui șir de decizii, care au dus finalmente la formarea grupului de lucru și a comisiei subsecvente care în opt zile au reușit să ducă la bun-sfârșit un proiect care va sta la baza programului de reorganizare a SRTv. Îi mulțumesc domnului Cristian Zgabercea, raportorul grupului de lucru, pentru efortul competent și calificat pe care l-a depus, alături de profesioniști din TVR și experți externi, în elaborarea documentului final, sub forma proiectului de organigramă votat de CA al SRTv.

Rep.: Care sunt problemele majore ale postului public de televiziune?

C.S.: Marea problemă este managementul defectuos. Ultimii doi ani pe care i-a trăit Televiziunea Română au reprezentat apogeul manierei defectuoase de a înțelege și de a conduce Societatea Română de Televiziune. Mai mult, din 2006 până în 2011 avem practic o creștere constantă a pierderilor și cheltuielilor în termeni reali, nominali, în condițiile în care veniturile au rămas aproximativ aceleași. Acesta nu este decât rezultatul unor decizii proaste. Nu vreau să le spun altfel. Este rezultatul unui mod încâlcit, confuz, fără direcție, cu care s-a confruntat Televiziunea Română având o conducere, cel puțin la nivelul președintelui-director general, care a lăsat foarte mult de dorit și ridică serioase semne de întrebare. În perioada ultimă a predecesorului meu (Alexandru Lăzescu, n.r.), am constatat că acesta nu a învățat nimic din lecția TVR – anume că totul costă și totul se plătește în TVR, dacă nu se iau măsuri la timp. Am fost absolut șocat de faptul că în ultima lună (a mandatului lui Lăzescu, n.r.) s-au mai făcut angajări și încă angajări pe salarii foarte mari în TVR, în condițiile în care raportările din zona de contabilitate și financiară arătau că este absolut imposibil să se mai încarce televiziunea cu noi angajări. Au fost decizii aleatorii, cel puțin decizii pripite, care au dus la o continuă decădere a situației TVR. Am ajuns în așa fel încât la acest moment, înainte de a lua măsurile pe care le-am anunțat la jumătatea lunii iulie, Televiziunea Română să acumuleze datorii lunare aproximative cu 2,5 milioane de euro mai mult decât în luna precedentă. Prin urmare, căderea Televiziunii Române era una accelerată, de la lună la lună.

Rep.: Din ce veneau aceste pierderi?

C.S.: Aceste pierderi veneau din creșterea penalităților, creanțelor care se adăugau la alte penalități în această sarabandă a pierderilor continue. O altă mare problemă am constatat-o în ceea ce privește comunicarea interdepartamentală, hiperbirocrația și atitudinea de stat în stat a unor oameni și multor entități interne – foarte multe departamente care se suprapuneau și care produceau practic suprapuneri în activitate, în alocarea de resurse, în folosirea resurselor existente. Acest lucru a dus la o haotizare a managementului de zi cu zi al instituției. Mai mult, printr-o analiză care va fi din ce în ce mai concentrată privind toate contractele TVR, angajate cu terți sau cu parteneri ai Televiziunii Române, am constatat că, într-o proporție copleșitoare – peste 80% -, se pare că condițiile contractuale favorizează partenerul și terțul și mai puțin Societatea Română de Televiziune. În curând, vom da publicității astfel de situații care arată o atitudine absolut bulversantă a celor care au semnat aceste contracte și care duceau la defavorizarea din start, prin termenii contractuali, a instituției pe care o conduceau sau pe care o reprezentau.

Rep.: Puteți să-mi dați un exemplu de astfel de contract?

C.S.: Sunt date pe care le voi face publice într-un mod structurat, organizat, în așa fel încât toate detaliile să rezide în documentația pe care o vom oferi, ca să se înțeleagă că aici la TVR, din nefericire, ani la rând au existat complicități în munca de televiziune, care nu mai arăta deloc a fi muncă de televiziune, ci un complex de împrejurări în care trebuia ca la sfârșitul zilei să iasă un mic-mare profit, dincolo de beneficiile salariale. Aceste prime constatări, incomplete încă, dar bine orientate mi-au întărit convingerea că misiunea mea aici, și a Consiliului de Administrație învestit în Parlamentul României, este de a opri jaful structurat în care s-a complăcut ani și ani de zile Televiziunea Română.

Rep.: Dacă o să constatați nereguli – și spuneți că ați găsit primele indicii în acest sens – aveți în vedere să sesizați și autoritățile? Știu că există o astfel de situație la redacția Sport, în cazul sublicențierii de către TVR a drepturilor pentru Euro 2012 către Romtelecom.

C.S.: Este unul dintre cazurile care mi-au atras atenția. De altfel, trebuie spus că în momentul în care ne-am aplecat mai cu atenție asupra contractului acesta dintre SRTv și Romtelecom-Dolce, cel care a semnat, printre alții, din partea TVR acest contract, cel care a făcut preparativele pentru acest contract (Cosmin Cernat, n.r.) a ieșit brusc din decor, printr-o demisie care nu mi s-a părut deloc onorantă. Din fericire pentru Televiziunea Română, deja au fost sesizate organele abilitate. Am avut acum trei săptămâni vizita unei echipe de anchetatori ai organelor abilitate, care a cerut să ridice documente, în așa fel încât să se poată decela exact o responsabilitate a ceea ce pare a fi un contract păgubos pentru Televiziunea Română. Exemplele vor continua.

Rep.: Ați vorbit despre managementul defectuos din ultimii ani. Și Curtea de Conturi a constat acest aspect într-un raport recent spunând că la situația financiară gravă a TVR au contribuit deciziile manageriale defectuoase luate de foștii directori ai instituției, dar și creșterea continuă a cheltuielilor cu salariații. Câți angajați are în prezent Televiziunea Română?

C.S.: Aproximativ 3.400 de angajați. Suntem în situația în care va trebui să luăm clar decizii cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea de a mai rămâne cu un număr atât de mare de angajați. De altfel, acest prim pas foarte important, pe care l-am realizat astăzi (vineri, n.r.) împreună cu CA, prin aprobarea acestui proiect de reorganizare a societății, va duce cu necesitate la elaborarea unui plan de măsuri în urma căruia, într-o formă sau alta, vor exista scoateri din sistem.

Rep.: Recent, un membru al CA (Lucia Hossu Longin, n.r.) a lăsat să se înțeleagă că ar urma să fie concediați 1.000 de angajați ai Televiziunii Române? Sunteți la fel de „optimist” ca respectivul membru al CA? Va fi o cifră atât de mare de disponibilizări?

C.S.: Ăsta numai optimism nu se numește, este chiar o veste foarte proastă. Nu am ajuns în momentul acesta la declararea unui număr exact de scoateri din sistem, de aceea pot spune că acea declarație a fost făcută în nume personal, nu angajează oficial Televiziunea Română. Este bine de știut că abia în urma negocierilor cu reprezentanții sindicali, în cadrul dialogului social, abia după această etapă care va începe foarte repede, săptămâna viitoare, vom elabora planul de măsuri, care va include într-o anumită formulă și aceste scoateri din sistem. Prin urmare numărul acesta de disponibilizări, apărut în mod neoficial în presă, este inexact. Mai devreme sau mai târziu, concedieri la TVR vor surveni.

Rep.: În discuțiile cu predecesorii dumneavoastră – Alexandru Sassu și Alexandru Lăzescu – , aceștia păreau conștienți de necesitatea reducerii numărului de angajați, dar niciodată nu au reușit acest lucru din cauza contractului colectiv de muncă și a clauzelor impuse de acest contract, respectiv acordarea a opt salarii compensatorii în cazul unei persoane concediate.

C.S.: Se ajunge chiar până la zece salarii compensatorii, în unele cazuri. Din nefericire, este evident că în momentul în care ne vom duce să cerem astfel de sume, la rectificarea bugetară, acestea vor fi apreciate drept foarte ridicate. Printre primele lucruri pe care le vom discuta cu sindicatul major din TVR va fi și cuantumul salariilor compensatorii, în eventualitatea în care se va recurge la concedierile colective. Așa că lucrurile sunt dificil de anticipat în acest moment. Dar discuția trebuie să aibă loc și nu ne vom ridica de la masa negocierilor, până nu vom agrea împreună cu sindicatul – care este un partener absolut obligatoriu, cu un rol sanitar binevenit în efortul comun de redresare a SRTv – o soluție, în așa fel încât tot ce va urma în ceea ce privește implementarea planului de redresare să urmeze strict cadrul legal, să producă cât mai puține daune atât angajatorului, cât și angajatului care va fi disponibilizat și să dea o satisfacție rezonabilă încheierii raporturilor de muncă cu TVR.

Rep.: Aveți o estimare cât ar însemna să restructureze televiziunea publică 1.000 de posturi în condițiile actualului contract colectiv de muncă?

C.S: Astăzi (vineri, nr.) am făcut primul pas foarte important – agrearea de către CA al TVR a necesității găsirii soluțiilor pentru redresare. Abia după acest moment vom face proiecții financiare. Am avut câteva momente foarte importante, uneori extrem de tensionate, în cadrul lungii ședințe a CA. Am apreciat finalmente înțelepciunea și spiritul practic, pragmatic și mai cu seamă responsabilitatea membrilor CA. S-a înțeles că trecem printr-un moment irepetabil, și anume ultima șansă de a porni cu Televiziunea Română la un nou drum. Spuneați că astfel de imperative au avut și celelalte administrații, mai cu seamă ultima administrație a domnului Lăzescu. M-am întrebat întotdeauna cum fostul PDG a putut rămâne atât de insensibil la alertele permanente, la incendiile permanente care-l înconjurau, fără să ia taurul de coarne niciodată. Mai mult decât atât, cele peste 350 de angajări pe care le-a făcut în plus, în ultimii doi ani, arată clar că ceva s-a întâmplat în capacitatea acestuia de a discerne asupra destinului instituției pe care o conducea. Dacă domnul Lăzescu ar fi luat măcar 10% măsuri din cât și-a propus, nu aș mai fi ajuns eu și actualul CA în situația de a face ajustări dramatice, în ceea ce privește organigrama Televiziunii Române.

Rep.: Poate că domnul Lăzescu s-a gândit la faptul că poziția dumnealui este efemeră în fruntea Televiziunii Române.

C.S.: Da, dar și poziția mea este efemeră. Asta nu mă împiedică să acționez determinat și de îndată, atunci când constat că altfel nu se mai poate. Când casa îți ia foc sau se umple cu apă, trebuie să faci ceva, nu aștepți ca apa să-ți ajungă la gât sau ca focul să-ți ardă pielea de pe tine. Lucrul ăsta va rămâne pentru mine un mister, și anume indecizia de a lua măsuri ferme la TVR a fostului președinte-director general.

Rep.: Domnul Alexandru Lăzescu a declarat în fața Comisiilor de cultură din Parlament că este nevoie de un mandat întreg de patru ani ca să poată fi judecat cineva în activitatea sa de management. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile?

C.S: Precizez că următorul Raport de activitate al SRTv va fi prezentat în Parlament după 6 luni, nu la un interval de un an, ca până acum, dat fiind situația specială în care ne aflăm. Implementarea unor măsuri radicale, așa cum sunt cele pe care le vom lua, în urma votului dat de CA pentru noua organigramă, depinde foarte mult de modul în care începi. Este ca într-un meci. Dacă în primul sfert de oră stai pe teren și reușești să mai și marchezi, ai șanse să termini în picioare meciul și, mai mult decât atât, chiar cu o victorie. Începutul e foarte important. Am demonstrat împreună cu noul CA determinare, hotărâre și bună credință în misiunea care ne-a fost încredințată de către Parlamentul României. La o lună și zece zile, deja primele măsuri au început să-și arate efectul. Acum aproximativ zece zile ați publicat măsurile de sistare a contractelor conexe și de drepturi de autor pentru salariații SRTv, blocarea plăților pentru orele suplimentare. Sunt lucruri care încep să își arate efectul și care duc la o economie pe care noi am apreciat-o la peste un milion de euro. Probabil va fi mai mult decât atât. Astfel de decizii care vor urma vor descărca Televiziunea Română de multe cheltuieli care s-au dovedit a fi nu numai inutile, dar și sufocante pentru bugetul televiziunii.

Rep.: Cea mai mare problemă a TVR pare și din exterior aceasta a datoriilor pe care televiziunea publică le are la bugetul de stat, dar și la alte entități. Datoriile SRTv erau de 124,72 milioane de euro la sfârșitul lui 2011. La cât se ridică datoriile TVR în acest moment?

C.S.: TVR a înregistrat în august 2012 o pierdere cumulată de 145.618.779,33 de euro. Perioada de redresare pentru a plăti această datorie este de 7,5 ani. Trebuie să spun însă că grupul de lucru a luat în calcul scenariul cel mai pesimist – the worst scenario -, pentru că în momentul în care planul de măsuri va conține cifre, raportări, statistici, previziuni și proiecții financiare în concret, este foarte posibil ca puterea noastră de a economisi să ne ducă la aproximativ 5 ani de plată a datoriilor cumulate. Suntem așadar în situația în care de la început am tăiat în carne vie, și din păcate lucrul acesta produce suferință, frustrare și ne așteptăm ca aceste atitudini, de înțeles de altfel, să fie o prioritate în ceea ce privește comunicarea necesității schimbărilor la TVR.

Rep.: Ați luat decizia să desfințați TVR Info și TVR Cultural, dar misiunea TVR Cultural va fi preluată de TVR 2 care se va redenumi TVR 2 Cultural. Puteți să îmi spuneți detaliat de ce ați ajuns să desfințați televiziunea de știri a Societății Române de Televiziune, dar și televiziunea culturală? Este totuși un semnal puternic desfințarea unui post cultural.

C.S.: Foarte adevărat și necesită explicații obligatorii. Eu și actualul CA nu am venit aici să demolăm lucrurile bune. Nu am venit să distrugem otova lucruri care au reprezentat în cea mai mare parte o identitate a Televiziunii Române de atâția și atâția ani. Imperativul care ne-a condus în acest efort de redresare a fost cel de a trece cu curaj peste această perioadă temporară de criză profundă cu care se confruntă SRTv și să încercăm ca, prin această contracție foarte serioasă a structurii de funcționare a TVR – pentru unii frustrantă și îngrijorătoare -, să revenim într-un echilibru în ceea ce privește posibilitatea de a ne plăti datoriile, pentru ca din economiile pe care le facem ulterior să investim în Televiziunea Română. Doar așa, astfel de proiecte despre care ați vorbit (TVR Info și TVR Cultural, n.r.) vor putea reapărea. Dar trebuie să subliniez ceva foarte important aici: nimic din ce e bun nu se pierde în Televiziunea Română.

De exemplu, experiența TVR Info – în multe aspecte ale sale, dar nu în toate – este una absolut pozitivă pentru TVR, nu va fi pierdută. Imaginați-vă că în decurs de numai doi ani, indiferent de motivele mai mult sau mai puțin jurnalistice pentru care a apărut TVR Info și de oportunitatea reală sau nu a apariției unei televiziuni de știri plătită din taxa TV, pe o nișă extrem de competitivă cu celelalte televiziuni de breaking news, procesul a dus la crearea unui stil, a unei atitudini jurnalistice distincte în TVR. Este vorba despre un jurnalism alert, prompt, un jurnalism pe care l-aș putea numi impetuos, dar cu o atitudine echilibrată, în ceea ce privește exercițiul moderării. Foarte adevărat este însă că, în multe cazuri, la TVR Info am observat și renunțări de la deontologia profesională, care au fost strict amendate. Misiunea TVR Info va fi preluată de TVR 1, principalul canal de televiziune în TVR în momentul acesta, căruia dorim în mod special să-i readucem importanța cuvenită atât în cadrul SRTv, cât și în cadrul peisajului media din România. Actualitatea, momentul cotidian, reflectate prin regimul de breaking news vor fi transferate, cu tot ce înseamnă beneficii pentru cetățeni, pentru telespectatori, la TVR 1. TVR 1 va deveni principalul canal de informație și de actualitate în Televiziunea Română. Vom avea posibilitatea să creăm breaking news-uri, exact cum se întâmplă la o televiziune de știri de nișă. Nu se pierde misiunea TVR Info, dimpotrivă. Acest canal care a pornit ca un experiment și care în timp a lăsat o bună impresie pentru mulți rămâne în portofoliul de profesionalism al TVR. Trebuie spus că după calculele pe care le-am făcut, între primele măsuri pe care le vom lua va fi și închiderea, la 15 august, a TVR Info. Anunț aceasta, pentru că, datorită apariției cu totul intempestive a TVR Info acum doi ani, s-a ajuns la apariția unor dificultăți majore în gestionarea activității acestui canal. TVR Info nu a fost niciodată sustenabil financiar în TVR, era orfanul de lux al SRTv.

De asemenea, pot spune că TVR Cultural, care este o efigie pur și simplu a Televiziunii Române și care a bucurat o nișă selectă, pretențioasă și valoroasă a telespectatorului român, rămâne pe mai departe să-și păstreze spiritul pe o dublă platformă, respectiv în cadrul grilelor TVR 2 Cultural și ale TVR 3. Va fi o misiune preluată și cred eu chiar îmbogățită și îmbunătățită, pentru consumatorii de emisiuni pe canale dedicate artei și culturii, în formatul TVR 2 și TVR 3. Prin urmare aș dori să se știe, pentru că și pentru noi aceasta este cea mai dureroasă decizie pe care am putut să o luăm – închiderea acestor canale -, că da, cultura este la ea acasă la TVR.

Rep.: TVR Cultural nu va mai exista în formula actuală tot de la 15 august, odată cu TVR Info?

C.S.: Vom transfera atât partea de grilă cât și partea de resurse, colectivele redacționale ale TVR Cultural spre TVR 2 Cultural și TVR 3, într-o perioadă nu atât de scurtă, imperativă, cum se întâmplă cu TVR Info, datorită marii încărcări de sarcină pe care ne-a impus-o canalul de știri. Dar se va întâmpla tot curând și lucrul acesta. Eu sper ca planul de măsuri, care prevede operaționalizarea deciziilor de comasare, să poată cuprinde inclusiv transferurile de la TVR Cultural. Adică TVR Cultural să se închidă în momentul în care întreaga grilă și planul de măsuri vor fi aprobate și în felul acesta să mai rămână o perioadă nu foarte lungă în funcțiune. TVR Interactiv de asemenea se duce în zona Știrilor.

Rep.: Dar TVR Interactiv era doar un departament, nu un canal de sine stătător.

C.S.: Sigur, el intră în coordonarea Direcției Știri. Aș mai adăuga un lucru la care țin mult. A fost o inițiativă personală și am cerut lucrul acesta în planul de măsuri de redresare, ca Departamentul Emisiunilor Informative și Sportive, fostul DEIS, care acum își schimbă titulatura, să treacă din subordinea, de sub autoritatea administrativă a președintelui-director general sub o autoritate profesională. Este mâna pe care o întind jurnaliștilor din TVR, cu responsabilitate, generozitate și bună-credință, mai cu seamă celor care fac Jurnalul și știrile din timpul zilei. Am fost jurnalist, înțeleg care sunt condiționările și mai ales obligațiile, dar și libertățile profesionale ale jurnaliștilor. Scoaterea Știrilor de sub autoritatea administrativă a PDG, evident și indusă cumva politic, pentru că postul pe care îl ocup se datorează unui vot politic, trebuie să fie începtul depolitizării clare și definitive a conținutului redacțional în Televiziunea Română, în zona știrilor și nu numai. Mai mult, tot astăzi (vineri, n.r.), CA a aprobat și prezentarea în cadrul propriilor ședințe a monitorizării aparițiilor politice pe canalele TVR. În felul acesta, tot ceea ce ar putea însemna un posibil derapaj zilnic de la echilibrul politic, să fie imediat îndreptat. Este un efort pe care îl voi face întotdeauna. Știu că miza cea mare în ce privește televiziunea publică, pentru parte din actorii politici, este să o conoteze politic. Nu e un simplu gest ceea ce am cerut să se întâmple, organigrama va dovedi că din momentul în care intrăm în implementarea acesteia, lucrurile vor intra într-o zonă de profesionalism exclusiv jurnalistic în ceea ce privește opțiunile pentru setarea știrilor, pentru selectarea acestora, pentru echilibrul politic, pentru că tot urmează sesiuni peste sesiuni politice în România și acuzațiile de politizare a TVR vor reapărea. Vom face tot posibilul să nu dăm nimănui – partid politic, politician, comentator ori analist politic – prilejul să revină cu astfel de critici.

Rep. Dar sub ce autoritate va funcționa Direcția Știrilor din TVR?

C.S.: Direcția Știrilor va fi coordonată de un producător general, care are în atribuții profesionale atât zona de redacțional, cât și cea de asigurare a resurselor. Este vorba despre o coordonare unitară a acestui efort jurnalistic la nivelul întregii Televiziuni Române, care să evite ceea ce am găsit aici – suprapunerea multor activități, multor solicitări de resurse.

Rep.: Acest producător general va răspunde în fața Comitetului Director?

C.S.: Sigur că da. Și în fața Consiliului de Administrație, dacă situația o va cere. Comitetul Director – care este executivul Televiziunii Române – ia act de explicațiile sau de alegerile, deciziile pe care le ia sau face producătorul general, ca și directorul de la Direcția Știri. Pentru mine, decizia de a trece de sub autoritatea administrativă a PDG sub o autoritate profesională departamentul de Știri reprezintă o însănătoșire clară a jurnalismului de calitate în Televiziunea Română.

Rep.: Mai ales că recent decizia dumneavoastră de a-l numi pe domnul Claudiu Lucaci în poziția de director interimar la Știri nu a trecut neobservată. Și mai departe decizia dumnealui de a o numi pe doamna Monica Ghiurco coordonator al dezbaterilor și producților de știri la TVR, la fel nu a trecut neobservată. Credeți că prin noua decizie o să mai temperați aceste acuzații?

C.S. Criticile pe care le aduce mediul de analiză media sunt binevenite. Întotdeauna voi privi cu atenție și voi respecta punctele de vedere ale confraților și ale comentatorilor avizați în media. Vreau să spun că de fapt ceea ce am decis și anume alegerea lui Claudiu Lucaci și mai apoi desemnarea doamnei Monica Ghiurco ca și coordonator general al informațiilor în Televiziunea Română va necesita validarea expresă a acestora, sau invalidarea lor, în urma unor concursuri pe post. Curând, vom scoate la concurs primele posturi de directori din cele cinci direcții, în așa fel încât oamenii aceia – după ce va fi aprobat, sper cât mai repede planul de redresare și de implementare a atribuțiilor noii organigrame – să își poată la rândul lor face selecția necesară, pentru ocuparea de posturi în Televiziunea Română. Abordarea profesională pe care o avem este una legală, deschisă și competitivă. Unul dintre atuurile noii organigrame va fi o competiție internă între canalele TVR. Va fi vorba despre o competiție profesională, o competiție a valorilor și a managementului intern calificat. Vom avea astfel posibilitatea ca de acum înainte să știm cât intră într-un canal și cât iese ca profit, ca audiență, iar lucrul acesta arată o limpezire a structurii organizaționale a SRTv.

Rep.: Desființarea unor structuri înseamnă implicit și reducerea numărului de șefi din TVR? Cu cât la sută se va reduce numărul de șefi din TVR?

C.S.: Dacă avem în vedere că în vechea organigramă aveam în jurul cifrei de 120 de șefi și șefi mai mici, în momentul acesta putem spune că am operat o scădere dramatică, dar pozitivă, la nivelul poziților de conducere în interiorul Televiziunii Române de 70-75%. De asemenea, și nivelurile de filtru și de avizare a unor documente, de circulație a documentelor va fi redus, iar eficiența în activitate va spori în mod evident.

Rep.: Dar mă gândesc că toți acești directori care o să rămână fără directorat o să dea în judecată Televiziunea Română spunând că au câștigat niște concursuri. Cum vedeți lucrul acesta?

C.S.: Sigur, aici este problema cu care ne confruntăm. De aceea în planul de redresare vom avea specificat un calendar, un parcurs atât al scoaterilor din sistem, cât și al concursurilor pe care le vom organiza în condițiile noii organigrame. Potrivit Contractului Colectiv de Muncă (CCM) nu ne putem atinge decât așa de salariile mari, pentru că în mod exceptional, în CCM al SRTv sporurile și vechimea au intrat în unele situații chiar în salariul de bază. Nici nu te poți atinge de ele. Sunt situații pe care va trebui să le rediscutăm în mod obligatoriu în curând, în cadrul dialogului social.

Rep.: O să scoateți la concurs toate posturile de conducere și mă refer inclusiv la posturile de director de canal?

C.S.: Toate posturile de conducere vor fi scoase la concurs. Vom face de așa manieră încât să existe criterii obiective, profesionale, în urma cărora oamenii să ocupe acele posturi. Nu e nimic la întâmplare, nu reprezintă hachițe ale noii conduceri, că îmi place de acela sau de acela. În niciun caz nu vom face lucrurile acestea.

Rep.: Să revenim puțin la TVR Info și TVR Cultural. Ce se întâmplă cu echipele de acolo, dar cu directorii, pentru că fiecare dintre aceste televiziuni are câte un director?

C.S.: Să o luăm pe rând. TVR Info are o situație aparte, parte din cei care lucrau la TVR Info în zona de emisie sunt detașați de la Direcția Emisiuni Informative și Sport, prin urmare se vor întoarce. Dar sunt și foarte mulți colaboratori care ne vor părăsi. SRTv are această obligație de a plăti și pentru ei. Au existat întârzieri la plată, abia ieri (joi, n.r.) am reușit să le dăm o parte din banii de pe luna mai.

Rep.: Când vă vor părăsi acești colaboratori ai TVR Info?

C.S.: La 15 august. Calculele arată că nu este sustenabilă reținerea lor.

Rep.: Despre câte persoane vorbim?

C.S.: Este vorba de 24 de persoane.

Rep.: Acest canal este înființat în structura actuală – televiziune de știri – de către fostul PDG Alexandru Lăzescu. Vor pleca toți colaboratorii aduși de dumnealui?

C.S.: Vom renunța la colaborarea cu aceștia. În fond, scopul pe care noi îl avem acum este practic o economie la sânge în ceea ce privește funcționarea SRTv. Obiectivul scăderii costurilor face ca gândirea ofertei editoriale să țină cont în mod foarte strict de situația momentului. În luna august, în TVR, sunt încasări de 6.579.204 euro și cheltuieli de 10.310.897 euro. Asta înseamnă un deficit de aproape 4 milioane de euro/ lună. Prin planul de măsuri pe care sper să îl ducem rapid la bun sfârșit, vom ajunge la reducerea drastică a cheltuielilor la un nivel aproximativ 5.107.774 de euro. Și vom avea repede, dacă lucrurile vor merge cum trebuie – pentru că noi trebuie să convingem și autoritățile statului că vom face această restructurare – un excedent de 1.471.430 de euro, pe care-l vom folosi pentru plata datoriilor, dar și pentru investiții în TVR. Trebuie să înțelegem un lucru: la vremuri de criză, la dezastrul momentului, a trebuit să luăm aceste măsuri, care supără lumea și este normal să supere. Dar după ce vom reuși să echilibrăm balanța de venituri și cheltuieli, soarele va răsări din nou la TVR și acest lucru se va întâmpla curând.

Rep.: Să revenim puțin la cazul punctual al TVR Cultural și TVR 2. O să aveți doi directori. Ce se va întâmpla cu oamenii de la cele două posturi?

C.S.: Acestea sunt lucruri pe care le vom avea în detaliu în momentul în care tot ceea ce înseamnă organigramă și umplerea funcțiunilor și a rolurilor și a atribuțiilor va fi clar stabilit. Evident, din doi șefi trebuie să rămână unul. Acel post va fi scos la concurs. Dar până atunci, eu nu pot umbla la salarii în niciun fel. Să tai salariile sau să nu le mai dai salariaților parte din ele este un lucru periculos, pentru că asta îți atrage evident procese, potrivit legislației muncii. Pentru o perioadă, TVR 3 și TVR 2 vor fi într-un fel obligate să utilizeze un program care să coste cât mai puțin. Cu costuri minime vom acoperi o perioadă bulversantă, în lunile august și septembrie. Oamenii ajung să fie mai mulți, în lipsa canalelor care dispar, iar până la a se lua măsurile necesare vom rămâne în situația aceasta – mai mulți într-un birou -. Și abia după ce se va stabili grila de programe și necesarul umplerii cu resurse și cu personal, atunci se declanșează concursurile și, ulterior, plecările din TVR. Noi sperăm să nu existe un interimat îndelungat în această perioadă de tranziție. În curând, probabil până în luna septembrie, vom organiza concursul la Știri.

Rep.: De ce ați decis menținerea TVR 3?

C.S.: Acesta a fost unul dintre elementele pe care s-a discutat foarte mult astăzi (vineri, n.r.). E un amendament (o opinie comună a membrilor CA), care practic a survenit în momentul în care a fost acceptată cu toată responsabilitatea – și încă o dată le mulțumesc colegilor din CA că au făcut lucrul acesta – proiectul de reorganizare a SRTv. În fond, TVR 3 își va păstra în formula actuală cu rolul de a ridica la nivel național o ofertă jurnalistică menită să acomodeze elemente de cotidian, de actualitate regională și locală. TVR 3 are rolul lui, să coaguleze la nivelul informației de interes național aspecte de viață cotidiană, socială, politică, economică din toate colțurile țării. Noi avem acest beneficiu al studiourilor teritoriale, care au o emisie regională. E adevărat una relativ restrânsă, fiindcă o acoperie de puțin peste 6% în teritoriu este încă puțin, în unele cazuri, și va trebui să lucrăm la lucrul acesta. De asemenea, TVR HD e un proiect pe care îl avem în vedere pentru că, practic, canalul HD reprezintă o opțiune tehnologică pe care vrem să o folosim în mod prioritar, atât pe TVR 1, cât și pe TVR 2 Cultural. Este necesară o investiție, în așa fel încât telespectatorii să poată privi programele Televiziunii Române în format HD, ca opțiune, în paralel cu formatul de până acum.

Rep.: Termenul dat de Guvern pentru reorganizarea TVR era de 45 de zile. Ce urmează după aprobarea de către CA a strategiei de reorganizare?

C.S.: Urmează ca în perioada 14-16-17 august să avem dialogul social cu sindicatele. Am făcut deja invitația la începerea negocierilor, pentru ca până în 18-19 august să fim gata să prezentăm planul de măsuri. Grupul de lucru va continua să lucreze într-un ritm susținut, unii ar spune infernal, dar vom ajunge la definirea planului de măsuri și bineînțeles a calendarului de implementare, la timp.

Rep.: Când o să faceți informarea la Guvern?

C.S.: Suntem nevoiți, obligați să prezentăm acest plan foarte repede. E august, e vacanță parlamentară, vom pune planul de măsuri de redresare a televiziunii publice foarte repede pe masa Guvernului și a Ministerului de Finanțe, pentru că avem nevoie de garanții guvernamentale ferme, menite să ne ajute să nu fim executați de băncile care ne-au creditat până acum. Suntem sub un imperativ de câteva zeci de zile, în ceea ce privește demnostrarea din partea TVR a hotărârii și capacității de a se reorganiza și eficientiza. De data aceasta nu se glumește cu reforma la TVR, dimpotrivă. Suntem pe cale să facem treaba care trebuia făcută de mult timp și, dacă ar fi fost făcută gradual, nu am fi ajuns la astfel de decizii foarte dureroase.

Rep.: Ați vorbit despre economii, despre restructurare. Dacă o să meargă lucrurile așa cum vă propuneți, aveți în vedere și un plan de achiziții? Mă refer în special la competiții sportive, precum UEFA Champions League.

C.S.: Aceasta este o discuție încă timpurie. Dar am deja primele inputuri cu privire la strategia de achiziții în ceea ce privește oferta Televiziunii Române către telespectatorul român. Vom rămâne strict în zona misiunii care ne definește, vom fi aici ca să promovăm, să conservăm și să ducem mai departe valorile românești, fie ele din zona artistică, din zona socială, sportivă. Îi urmărim cu mijloacele jurnalistice pe românii care performează aici sau în afara țării. Vom urmări echipele naționale în planul sportului românesc, care merg mai departe în campionatele europene și nu numai. Vom fi acolo unde sportivii români fac performanță și urcă în ierarhiile mondiale. Prin urmare cu banii pe care ni-i putem permite vom asigura întâi de toate promovarea culturii românești și a valorilor românești.

Rep.: Credeți că până la finalul acestui an o să reușiți implementarea măcar a unei părți din această strategie?

C.S.: Evident, a unei mari părți din această strategie. Sunt absolut convins că la modul și ritmul în care ne-am angajat să facem schimbările în TVR acest lucru este realizabil. Și vom avea întotdeauna grijă ca cei cu care suntem în acest efort de redresare, cei care rămân, cei care pleacă, să știe că primesc un egal respect din partea Televiziunii Române. De pildă, eu chiar vreau să aduc mulțumiri colaboratorilor de la TVR Info care vor trebui să plece foarte curând de la TVR. E o decizie managerială, insist să spun lucrul acesta. Nu are nimic de-a face cu politica. Este vorba de necesitatea ca în perioada aceasta de criză extremă, de dificultăți financiare majore, fără soluție în afara restructurării, să fie luate aceste decizii. Iar din punctul acesta de vedere, îmi asum această responsabilitate de a tăia în carne vie.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)