INTERVIU. Impactul COVID-19 asupra mobilităților europene Erasmus+. Gabriel Brezoiu, Comunitatea GEYC: „Demersurile pentru rambursarea plății biletelor anulate sunt extrem de lente”
Pandemia COVID-19 a sporit viața de zi cu zi pentru milioane de europeni. Printre aceștia se află sute de mii de tineri care trăiesc în diferite țări, ca parte a programului de schimb Erasmus+ al UE. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 10 milioane de tineri europeni au petrecut timp în străinătate ca parte a programului, lansat în 1987. Inițial, un program de schimb pentru universități, programul a fost ulterior extins pentru a include stagii și servicii voluntare. În 2018, 853.000 de tineri au petrecut timp în străinătate ca parte a programului. Însă acum, coronavirusul provoacă haos și în programul Erasmus+. Pentru a observa care a fost impactul crizei coronavirusului asupra celui mai de succes program adresat tinerilor europeni, Gândul.ro a vorbit cu Gabriel Brezoiu, manager general al Comunității GEYC, cea mai mare comunitate digitală de tineret din România care reunește peste 4000 de tineri, lucrători de tineret și profesori.
GÂNDUL.RO: Dat fiind faptul că numărul membrilor Comunității GEYC se apropie de pragul de 4000, cum a fost afectată activitatea ONG-ului în ceea ce priveste numărul proiectelor de mobilitate europenă aplicate pentru aceeași perioadă de timp, înainte de apariția crizei COVID-19?
GABRIEL BREZOIU: Numărul aplicațiilor înregistrate s-a apropriat de cel de anul trecut, pentru acceași perioadă, însă trebuie menționat că cele mai multe apeluri se deschid în luna marti-iunie. Înaintea crizei coronavirusului, Comunitatea Geyc și-a propus să aibă cu 20% mai multe proiecte anul acesta, pentru perioada verii. Restricțiile severe de circulație începute în primele săptămâni din martie și continuate până în prezent au făcut ca aproape toate mobilitățile din această perioadă să fie reprogramate sau suspendate până la evoluția favorabilă a condițiilor de călătorie. Noi, la GEYC, am folosit acest timp într-un mod cât mai productiv: pregătirea de noi activități interesante, inițiativa #homewithGEYC prin care am prezentat idei/inițiative relevante pentru comunitate pe perioada carantinei, creșterea digitalizării, consolidarea parteneriatelor și revizuirea procedurilor interne cu accent pe cea de management al riscurilor.
GÂNDUL.RO: Corpul European de Solidaritate se poate desfășura pe o perioadă de maxim un an de zile. Au existat membrii GEYC care au fost nevoiți să se întoarcă în țară? Cum a fost gestionată situația?
GABRIEL BREZOIU: A existat un caz în Italia unde proiectul se finaliza chiar în perioada restricțiilor de circulație și s-a decis prelungirea proiectului și continuarea activităților în online, fapt ce a fost posibil întrucât bugetul proiectului mai avea unele disponibiliăți. Pentru celelalte stagii de voluntariat încă în desfășurare, activitățile au continut în format digital din locația proiectului luându-se toate măsurile indicate de guvernul țării respective. Organizațiile gazdă s-au asigurat că toate regulile sunt respectate și că voluntarii înțeleg situația, iar noi, ca organizație de trimitere ne-am asigurat că voluntarii înțeleg contextul dat și sunt pregătiți să se adapteze noilor condiții. Nu am avut cazuri de mobilități întrerupte cu întoarcere în țară, doar de stagii adaptate la modul de lucru „de acasă” și de stagii care nu au putut începe din cauza restricțiilor.
GÂNDUL.RO: Care sunt țările în care s-au anulat cele mai multe proiecte de mobilitate europeană?
GABRIEL BREZOIU: Cele mai multe proiecte GEYC anulate sau reprogramate din această perioadă aveau să aibă loc în Italia, Spania, Grecia, Maroc, Turcia, Franța, Cehia.
GÂNDUL.RO: Au existat cazuri în care tineri au rămas blocați în alte țări, fără spijin financiar? Cum au fost ajutați?
GABRIEL BREZOIU: În luna martie, întregul grup român a rămas blocat în Maroc ca urmare a deciziei guvernului marocan de a anula succesiv zborurile către Italia, Spania, Franța și apoi către toate celelalte state. Echipa GEYC a intervenit punctual și după fiecare anulare am găsit alternative, am rambursat zborurile anulate și am cumpărat bilete noi, momentul de impas fiind cel de final când toate destinațiile au fost anulate. În ceea ce privește sprijinul concret:
- agenția Erasmus+ din Franța care a finanțat proiectul a acordat flexibilitate maximă la cheltuirea bugetului alocat, însă fiind proiectul la final bugetul era deja epuizat/alocat. Apoi, au refuzat succesiv suplimentarea de buget din fonduri proprii sau prin realocare de la alte proiecte aprobate ale organizației coordonatoare, întrucât nu au primit astfel de indicații de la Comisia Europeană;
- GEYC a ținut permanent legătura cu participanții români informându-i despre situația din acel moment și opțiunile disponibile, a ținut legătura și a căutat soluții alături de organizația coordonatoare și Ambasada României în Maroc;
- organizația coordonatoare a oferit suport logistic și cazare pentru zilele de ședere suplimentare până la plecarea din Maroc;
- Ambasada României în Maroc ne-a acordat asistență aproape din oră în oră informându-ne asupra zborurilor speciale realizate de diverse guverne europene și agreate de guvernul marocan, cât și de posibilele alternative;
- familiile au sprijinit participanții financiar pentru cumpărarea noilor zboruri.
În ultimele luni, mulți clienți s-au plâns că nu au reușit să contacteze companiile aeriene și nu li s-au rambursat banii pentru biletele de avion anulate.
Astfel, Comisia Europeană a anunțat pe 13 mai că va aminti țărilor UE obligațiile lor de a aplica normele privind drepturile pasagerilor și că acțiunea legală împotriva celor care nu se conformează este o posibilitate. Companiile aeriene trebuie să acorde pasagerilor mai multe variante pentru compensații, pentru zborurile anulate, și nu le pot obliga să accepte vouchere în schimb. Comisia a subliniat că există posibilitatea ca consumatorii să își păstrează dreptul de a primi o rambursare în numerar.
Conform articolului 8 clar din Regulamentul 261/2004, în cazul anulării zborului, toți pasagerii au dreptul la o alegere între o rambursare sau rezervarea biletului (rambursare sau redirecționare). Prin urmare, se pare că un voucher obligatoriu contravine drepturilor pasagerilor.
La finalul lunii aprilie, un grup de 12 state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să suspende regulile care obligă companiile aeriene să returneze în totalitate pasagerilor banii pe biletele zborurilor anulate, apreciind că transportatorilor aerieni ar trebui să li se permită să ofere în schimb vouchere pentru zboruri ulterioare,
Pe data de 3 iunie 2020, la inițiativa secretarului de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Direcția Generală Turism, a fost organizată o ședință de lucru pe tema garantării voucherelor emise turiștilor în contextul pandemiei de SARS-CoV-2, la care au participat delegați ai FNGCIMM și MEEMA, alături de reprezentați ai industriei ospitalității și transporturilor, iar secretarului de stat, Emil-Răzvan Pîrjol spune că „pentru a reda încrederea turistului în călătorii și totodată pentru a putea veni în sprijinul companiilor din industria ospitalității sau transporturi, ne dorim să implementăm o schemă de ajutor de stat care să asigure voucherele în caz de insolvență”.
GÂNDUL.RO: Care este procentajul tinerilor cărora li s-au rambursat banii pentru biletele de avion anulate în această perioadă?
GABRIEL BREZOIU: Toți participanții care au avut călătoria anulată în această perioadă au fost sprijiniți de către echipa Centrului de mobilități GEYC în vederea recuperării costurilor. Până în prezent, am reușit soluționarea a circa 50% din tranzacții, demersurile fiind extrem de lente întrucât companiile aeriene recurg la toate mijloacele disponibile pentru a întârzia plata biletelor anulate: transmiterea automată de vouchere nesolicitate, nepreluarea mesajelor transmise prin formularele lor de contact, prin e-mail sau prin telefon, indicarea de termene ce nu sunt respectate sau chiar condiționarea rambursării de reluarea zborurilor.
GÂNDUL.RO: Ce ar trebui să știe participanții cu privire la rambursarea plăților efectuate?
GABRIEL BREZOIU: Procedura standard ar fi aceea de a contacta comerciantul pentru rambursarea costurilor pentru călătoriile anulate sau pentru primirea de alternative. Dacă biletele sunt cumpărate printr-o agenție de turism, aceștia vor fi primii ce trebuie contactați întrucât adesea companiile aeriene refuză să discute direct cu pasagerul atunci când biletele sunt cumpărate prin intermediari. Dacă comerciantul nu răspunde corespunzător se poate sesiza Oficiul de Protecție a Consumatorilor sau banca emitentă a cardului (în cazul în care plata a fost făcută cu un card bancar) pentru refuz la plată. Din experiența noastră, alternative precum obținere voucher sau reprogramare călătorie se pot rezolva rapid, uneori chiar instantaneu, însă recuperarea sumelor angajate e un proces anevoios ce necesită răbdare (așteptarea se ridică și la 2-3 luni) și capacitatea de a pregăti documentația necesară pentru o reclamație.
GÂNDUL.RO: Criza coronavirusului poate influența încrederea sau motivația tinerilor de a călători și implicit de a aplica la proiecte de mobilitate europeană? Cum a evoluat numărul proiectelor depuse în această perioadă?
GABRIEL BREZOIU: Credem că nu a trecut vreo săptămână în care membrii Comunității să nu ne fi întrebat >. Membrii comunității GEYC se pot înscrie deja la primele proiecte planificate pentru finalul verii / începutul lui septembrie, dar cel mai probabil vom deschide mai multe apeluri în primele săptămâni din iulie după ce situația se va mai clarifica din punct de vedere al restricțiilor de călătorie. La ultima rundă de depuneri am observat o creștere semnificativă a numărului de proiecte depuse (circa 20-30%) pusă pe seama „creativității” din perioada de izolare.
Pe de o parte e clar, cel puțin încă câteva luni mobilitățile vor fi mai dificile: călătorii mai scumpe, conexiuni mai dificile, măsuri de igienă și de distanțare socială, etc. Astfel, credem că pe de o parte, o parte dintre tineri vor fi mai rezervați și vor sta în tatonare 1-2 luni să vadă că, într-adevăr, totul decurge conform planului, în timp ce alții își doresc să călătorească mai mult ca oricând și abia așteaptă să venim cu primele apeluri!
Noi, la GEYC, tratăm cu maximă seriozitate siguranța și securitatea participanților și credem că încrederea membrilor comunității se bazează pe acest lucru, încredere care s-a consolidat în timp. Astfel, avem deja zeci de proiecte în derulare și menținem legătura cu partenerii noștrii pentru a găsi cele mai bune scenarii de implementare. Alături de partenerii din rețeaua europeană PRISMA lucrăm deja la un set de recomandări ce ar putea fi adoptate de către organizațiile ce vor să reducă la minimum riscurile legate de reluarea mobilităților în context post Covid19.
GÂNDUL.RO: Dat fiind faptul că anumite companii aeriene au anunțat noi zboruri, dacă vor crește prețurile biletelor de avion, cum poate fi gestionată situația pentru ca costurile să nu devină un impediment pentru a aplica la proiectele Erasmus după criza COVID-19?
GABRIEL BREZOIU: Ne așteptăm într-adevăr la o ușoară creștere de prețuri de 10-20% față de media prețurilor de anul trecut în aceeași perioadă pusă pe seama faptului că unele rute vor circula la 60-70% din capacitate sau companiile aeriene vor putea crește prețurile pe rutele de monopol dacă situația le-o va permite. Pentru ca aceste scumpiri să nu devină un impediment pentru participanți avem în vedere o serie de măsuri:
• evitarea adăugării de bagaje pentru călătorii de până la 7 zile, aspect ce se înscrie și în politica de sustenabilitate a GEYC;
• planificarea călătoriilor cu minimum 6 săptămâni înainte;
• propunerea de curse directe și completarea lor cu conexiuni la sol (tren, autocar), aspect ce se înscrie și în politica de sustenabilitate a GEYC;
• valorificarea promoțiilor existente la un moment dat
GÂNDUL.RO: Care sunt recomandările Comunității GEYC pentru viitorii participanți ai programului Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate, după criza COVID-19?
GABRIEL BREZOIU: Cred că participanții ar trebui să monitorizeze permanent deciziile guvernului României și ale autorităților din țara către care se deplasează sau pe care o tranzitează (noi vom încuraja insistent conexiuni aeriene directe completate eventual de transferuri la sol cu autocar/tren pentru a reduce riscurile de anulare), cât și să-și ia toate măsurile de precauție necesare pentru a respecta aceste reguli.
Pentru participanții trimiși de GEYC, îi vom informa noi constant de toate aceste aspecte și le vom fi alături în caz că apar modificări.
Nu este clar ce se va întâmpla cu programul Erasmus. În momentul de față, întrebarea este dacă tinerii europeni vor fi capabili să își îndeplinească planurile legate de programul Erasmus+, depinzând de modul în care statele sunt capabile să controleze pandemia și să își redeschidă frontierele.
În 1972, Premiul Erasmus a fost acordat psihologului elvețian de dezvoltare, Jean Piaget. El a efectuat cercetări de pionierat în lumea mentală a copiilor
În urmă cu 33 de ani, pe 15 iunie, începea povestea programelor europene pentru educație și formare prin mobilități internaționale.
Atât Programul Erasmus +, cât și Programul Jean Monnet aparțin sectorului învățământului superior, cu un impact imens asupra valorii patrimoniului culturii. Trebuie să ținem cont de faptul că moștenirea culturală a sistemelor de învățământ superior, în contextul accesului și a autonomiei universităților, face parte, de ambele programe, ceea ce este cel mai important este schimbul de experiență și cunoștințe în interiorul și între statele membre, precum și actorii non-UE. Primul program de schimb internațional a fost Erasmus, care a fost înființat în 1987.
Printre obiectivele principale enumerate la articolul 2 din Decizia Consiliului din 15 iunie 1976 de a adopta Schema de acțiune a Comunității Europene pentru mobilitatea studenților universitari a reprezentat consolidarea interacțiunii dintre cetățeni din diferite state membre, în vederea consolidării conceptului unei Europe a Poporului, care se referă puternic la Ideea de cetățenie europeană. Versiunea actuală a programului este Erasmus+ care continuă obiectivele stabilite în Programul de învățare pe tot parcursul vieții 2007-2013.
Înființat în 2013, Erasmus + a fost dezvoltat pentru a cuprinde toate programele UE în domeniul educației. Programul Uniunii pentru educație, formare și sport presupune că va promova marea diversitate lingvistică și conștientizarea interculturală a Unuinii Europene.