INTERVIU LA „DUPĂ 20 DE ANI” cu directorul SIE, Teodor Meleșcanu – Cum a fost afectată imaginea statului în Europa în timpul referendumului

Lupta politică din perioada referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu a afectat imaginea statului la nivelul structurilor europene, dar reprezentanții Serviciului de Informații Externe (SIE) susțin nu au fost implicați în dezinformarea liderilor Uniunii Europene, așa cum afirma fostul președinte interimar al României, Crin Antonescu.

Directorul SIE, Teodor Meleșcanu, va solicita, în acest sens, în cursul săptămânii viitoare, deschiderea unei anchete pentru ca „orice bănuială care ar putea plana asupra serviciului” să fie soluționată în cadru instituțional și spune că, în ciuda acestor atacuri, imaginea instituției pe care o conduce nu a avut de suferit.

Teodor Meleșcanu, fost ministru de Externe și fost ministru al Apărării,a fost invitatul ediției de duminică a emisiunii „După 20 de ani”, transmisă la ProTV și pe voyo.ro.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Acesta a discutat, în cadrul aceleiași emisiuni, și despre motivul pentru care premierul Victor Ponta a părăsit ultima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), despre modul în care SIE a furnizat informații Președinției în perioada interimatului lui Antonescu, dar și despre consecințele pe care le-ar putea avea un război între Siria și Turcia asupra statelor vecine și despre probabilitatea apariției unor atacuri teroriste pe teritorul statului român.

Teodor Meleșcanu: „SIE nu este o agenție de PR. Noi furnizăm informații”

Imaginea statului a fost afectată, la nivel european, de lupta desfășurată pe scena politică din România în perioada referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, iar unul dintre factorii care au declanșat această evoluție negativă este plângerea pe care magistrații Curții Constituționale au transmis-o Comisiei de la Veneția, plângere ce reclama o Ordonanță de urgență prin care atribuțiile Curții erau limitate, este de părere directorul SIE.

De asemenea, partenerii României înțeleg foarte bine, potrivit spuselor sale, existența luptelor politice interne, dar aceștia știu și că există anumite principii fundamentale de funcționare a unei societăți democratice, cum ar fi cel al separației puterilor în stat, de la care „nimeni nu face rabat”.

Tot în perioada referendumului, mai exact la începutul lunii august a acestui an, Crin Antonescu, fostul președinte interimar, a atacat serviciul de informații susținând că reprezentanții acestuia ar fi fost vinovați pentru modul în care era percepută România de către liderii instituțiilor europene importante, care au fost dezinformați, lucru care afecta întreaga țară.

Înainte de declarațiile liderului PNL împotriva SIE, situația din România a fost sesizată, la finalul lunii iulie, și de către Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, care aprecia că „evenimentele excepționale din România” erau o adevărată „sursă de îngrijorare” ce puneau la îndoială angajamentul Guvernului de la București față de statul de drept.

FOTO: John Thys/Mediafax Foto/AFP

Teodor Meleșcanu susține însă că problemele de imagine pe care țara noastră le-a avut, la acea vreme, nu au nicio legătură cu activitatea serviciului pe care îl conduce și că afirmațiile dure pe care fostul președinte interimar le-a făcut la adresa acestuia nu sunt adevărate.

„Pot să vă spun de ce nu este adevărat nimic din tot ceea ce a spus”, a declarat șeful SIE în cadrul ediției de duminică a emisiunii „După 20 de ani”. „În primul rând, Serviciul de Informații Externe, potrivit prevederilor legale, în special legea numărul 1 din 1998, este singurul serviciu național care acționează în străinătate pentru apărarea valorilor fundamentale ale statului român și pentru sprijinirea priorităților României în materie politică, economică și în toate celelalte domenii de interes pentru noi”, a mai explicat Meleșcanu.

„Suntem un serviciu de informații, de spionaj, și obiectivul nostru este culegerea de informații care să fie prezentate decidenților politici”, a ținut să sublinieze directorul SIE.

Meleșcanu susține, de asemenea, că fostul președinte interimar al țării nu l-a chemat niciodată la discuții înainte să lanseze aceste acuzații și că imaginea unui stat pornește de la o realitate, iar „problema noastră principală a fost că în acea perioadă erau bătălii politice foarte ascuțite în România”.

El a subliniat și faptul că, în prezent, la nivelul Uniunii Europene și a altor structuri internaționale există câteva mii de funcționari români care își informează zilnic șefii și că oamenii folosesc rețeaua de socializare Facebook și internetul pentru a avea acces la informații, altele decât cele pe care le transmite SIE.

FOTO: Victor Ciupuliga/Mediafax Foto

Directorul SIE a mai explicat și faptul că, în perioada în care Crin Antonescu a deținut funcția de președinte interimar al României, au existat foarte multe informații neplăcute, inclusiv cele legate de imaginea statului român. „Noi nu ne ocupăm de construirea imaginii României în străinătate. Cu atât mai puțin, de deteliorarea acestei imagini. Nu suntem, firmă de relații publice. Noi facem spionaj, obținem informații, informăm pe decidenți”, a spus Meleșcanu care a mai adăugat și că în momentul în care aceștia din urmă iau hotătâri politice, reprezentanții SIE „nu au ce comenta” și pun în aplicare ceea ce li se comunică.

„Dacă ni s-ar fi solicitat oficial să ne implicăm într-o asemenea operație, putem să o facem cu mijloacele de care dispunem, dar acest lucru nu ni s-a solicitat”, a concluzinat șeful SIE.

O astfel de implicare, s-ar fi realizat, potrivit spuselor acestuia, printr-o analiză care să le permită reprezentanților acestui serviciu să înțeleagă care sunt principalele cauze care au dus la apariția problemei de imagine a României în UE.

„Te duci dacă ești chemat. Nu m-a chemat niciodată (Crin Antonescu n.r.). O singură dată, după instalarea la Cotroceni, am avut o discuție foarte generală în care i-am explicat care sunt competențele noastre și ce facem, după care bineînțeles am continuat să furnizăm, potrivit procedurilor noastre, informațiile necesare pentru președintele interimar și pentru primul ministru și ceilalți membri ai Guvernului”, a mai explicat directorul SIE.

Acesta a ținut să sublinieze faptul că serviciul pe care îl conduce, nu lucrează cu oameni, ci cu instituții și că din ziua în care Crin Antonescu a ajuns la Palatul Cotroceni, SIE a continuat să furnizeze informații către Președinție „schimbându-se numele de pe plic”. El susține, de asemenea, că în perioada în care Traian Băsescu a fost suspendat, acesta nu a primit niciun fel de informare din partea SIE.

„Problema cu Serviciul de Informații Externe este extrem de simplă. Noi furnizăm informații. Nu toate sunt plăcute sau pozitive. Obligația noastră ca serviciu este să furnizăm informații pe care le-am verificat și care sunt obținute altfel decât pe la un colț sau la un tras cu urechea”, a continuat Meleșcanu, invitat la emisiunea „După 20 de ani”.

De ce nu a fost afectată imaginea SIE în ciuda declarațiilor lui Crin Antonescu

Directorul serviciului de informare va solicita, cel mai probabil, în cursul săptămânii viitoare, într-o ședință a Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului de Informații Externe desfășoarea unei anchete pentru ca „orice bănuială care ar putea plana asupra serviciului” să fie rezolvată în cadru instituțional și spune că, în ciuda declarațiilor lui Crin Antonescu, din perioada referendumului, imaginea SIE nu a fost afectată.

„Din fericire pentru unii decidenți politici din România, serviciile partenere cunosc mult mai bine activitatea noastră și ceea ce facem, deci în această perioadă, pot să vă spun foarte deschis că am primit doar foarte multe încurajări și foarte multe oferte de sprijin, în a ne menține această linie de neimplicare politică a serviciului, de o parte sau de alta, și de continuare a activității noastre clasice”, a declarat Teodor Meleșcanu.

„Lucrul care pentru mine este cel mai ingrat este ca pe de-o parte să ceri oamenilor care lucrează în instituție să respecte principiul neimplicării politice, să nu se implice în niciun fel în bătăliile politice din țară, nu numai direct, dar nici măcar prin exprimarea de opinii personale, și pe de altă parte să văd că se reproșează serviciului implicarea politică”, a mai explicat șeful SIE, în cadrul emisiunii „După 20 de ani”.

Meleșcanu despre plecarea lui Victor Ponta de la ultima ședință CSAT

La finalul lunii trecute, premierul Victor Ponta a decis să părăsească, după doar 40 de minute, una dintre ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Primul punct aflat, la acea dată, pe ordinea de zi a membrilor consiliului era „refacerea imaginii României” pe plan extern.

În cadrul aceleiași ședințe s-a discutat și despre riscurile și vulnerabilitățile la adesa securității naționale, ca bază pentru întocmirea „Planului Național de Priorități Informative pentru anul 2013”, dar și despre vulnerabilitățile de securitate identificate pe fondul atentatului care a avut loc la Burgas, în Bulgaria.

Potrivit spuselor directorului SIE, motivul pentru care Victor Ponta a părăsit sala de ședință a fost apariția unor discuții contradictorii pe tema introducerii, pe ordinea de zi, a punctului legat de punerea în vigoare a unei diplomații pubice.

FOTO: Marius Dobrescu/Mediafax Foto

Meleșcanu a mai explicat, de asemenea, că discuțiile din cadrul ședințelor CSAT sunt „foarte libere” și că trebuie să aduci foarte multe argumente pentru a-ți susține poziția. „A fost o dispută legată de introducerea pe ordinea de zi a unui punct, dar nu mi s-a părut că e o temă fundamentală”, a explicat el menționând însă că este unul dintre cei care susține existența unei astfel de diplomații alături de cea oficială a Ministerului de Externe.

„Nu cred că e o problemă dacă discuțiile în CSAT sunt în contradictoriu, dimpotrivă. E vorba de interese mult prea mari ca să credem că numai unul dintre noi, sau o anumită parte dintre noi, are dreptate. Discuțiile trebuie să fie până la urmă discuții foarte deschise, dar și cu dorința de a ajunge la o concluzie comună”, a declarat directorul SIE.

Acesta susține și că a rămas impresionat de faptul că foarte mulți dintre cei care au participat la acea ședință și-au manifectat disponibilitatea și au reușit să găsească soluțiile necesare la problemele pe care le aveau pe ordinea de zi, soluții care au fost probate apoi în unanimitate.

Directorul SIE, despre iminența unui atrac terorist asupra României

La începutul lunii octombrie, șeicul Oman Bakri Mohammad, un cunoscut lider extremist sirian, stabilit în Liban, declara intr-un interviu acordat cotidianului burgar 24 Chasa că România, poate fi, o țintă a atacturilor teroriste și că țara noastră este considerată a fi un „tărâm islamic”.

„O dată ce Islamul a pătruns un tărâm, acesta este considerat islamic. De aceea, musulmanii sunt obligați să îl elibereze într-o bună zi. Spania, de exemplu, este un tărâm islamic. Europa de Est, de asemenea. România, Albania, Macedonia, Serbia, Kosovo, Bosnia… Bulgaria este o țintă legitimă, pentru că are trupe în Irak și în Afganistan și cooperează militar cu Israelul. Credem că pot fi lansate atacuri cu bombă în inima Bulgariei. Poate și în România și în alte state”, declara șeicul.

Teodor Meleșcanu susține însă că nu deține informații conform cărora amenințările făcute de către extremistul sirian ar fi reale sau conform cărora acesta ar fi încercat să ajungă pe teritoriul României, dar spune că odată cu atentatul de la Burgas, din Bulgaria, se poate observa faptul că „acest tip de atentate reprezintă deja o anumită evoluție în materie teroristă”.

„Într-un anumit fel, declarația lui Omar Bakri ne atrage atenția asupra faptului că România nu este imună la acest pericol al unor acte teroriste. Tocmai de aceea printre prioritățile care sunt acordate activități noastre la SIE, protecția împotriva actelor teroriste este unul din cele mai importante elemente”, a declarat directorul serviciilor de informații, invitat la ediția de duminică a emisiunii „După 20 de ani”.

El a ținut însă să sublinieze faptul că, reprezentanții Serviciului Român de Informații (SRI) sunt însă „cap de coardă” în acest caz pentru că se vorbește, de această dată, despre activități care se desfășoară cu precădere pe teritoriului statului nostru.

Dacă până în prezent, atentatele teroriste erau organizate și realizate de către structuri extremiste, cu precădere din zona arabă, și vizau zone cu maximă expunere, așa cum s-a întâmplat în cazul Statelor Unite ale Americii, pe 11 septembrie 2001 la World Trade Center, acum ele nu mai au loc în state foarte mari, ci în țările europene din zona de frontieră, și în cadrul lor nu sunt implicați oameni din afara acestei zone, ci persoane care trăiesc la nivel european și circulă liber prin țările membre ale Uniunii, explică, de asemenea, directorul SIE referindu-se la atacul terorist de la Burgas.

„Sunt elemente care ne îngrijorează și pe noi, pe care le discutăm, le examinăm tot timpul, în legătură cu care dorim să colaborăm, dar pentru moment nu există niciun fel de amenințare directă în legătură cu iminența unui asemenea act împotriva României”, a ținut să sublinieze Meleșcanu.

Care este cel mai „negru” scenariu al SIE legat de conflictul dintre Turcia și Siria

Reprezentanții SIE au prezentat, recent, scenariile pe care le-au întocmit referitor la conflictul dintre Turcia și Siria atât președintelui României, cât și primului ministru. Cel mai mare risc, la momentul actual, potrivit celor de la SIE, îl reprezintă acela al declanșării unui război civil „în care se folosește din plin implicare externă prin furnizarea de armament, de militari și de militanți”.

Izbucnicea unui astfel de război civil poate conduce apoi „la o explozie a statului sirian așa cum îl cunoaștem, pe regiuni, bazate pe religie, etnicități, ceea ce ar crea un focar de nesiguranță foarte mare în Orientul Mijlociu, iar pentru noi ar însemna refugiați, probleme de tot felul”, susține Meleșcanu.

El a mai explicat, de asemenea, că există pericolul ca un astfel de conflict să se extindă la nivel global, dar că totul depinde foarte mult de statele care au o „relație mai bună” fie cu Siria, fie cu Turcia. Acesta a ținut să sublinieze și faptul că modul în care reprezentanții Turciei au reacționat la atacurile din zona de frontieră venite din partea sirienilor a fost unul foarte echilibrat și responsabil și că escaladarea conflictelor poate crea o situație cu consecințe grave pentru România.

„În condițiile în care ar începe un asemenea conflict, fluxul de refugiați sirieni ar fi mult mai mare și o parte dintre ei ar reveni, până la urmă, și României”, spune director SIE. Teodor Meleșcanu susține și că, în prezent, prioritatea „numărul 1” pentru Siria a celor de la SIE o reprezintă cei aproximativ 15.000 de români care trăiesc pe teritoriul acestui stat. Meleșcanu spune că dacă se i-au în considerare și familiile acestor români, numărul lor poate ajunge până la circa 45.000 de persoane. „Tot ceea ce însemnă posibilități, planuri, itinerarii de evacuare pentru cei care doresc să vină sunt principala noastră prioritate”, a mai explicat șeful serviciului de informații.

În ceea ce privește izbucnirea unui război și în statul iranian, Meleșcanu susține că, după părerea sa, în următoarea perioadă de timp un astfel de scenariu nu va avea loc din cauza eficienței de care a dat dovadă sistemul de sancțiuni economice pe care statele membre ale UE și Statele Unite ale Americii l-au impus asupra Iranului.

Destrămarea zonei euro, mai gravă decât izbucnirea războiului în Siria

Teodor Meleșcanu consideră că „o dispariție a euro poate avea un impact foarte mare asupra Uniunii Europene, în ansamblul său” și că SIE analizează un astfel de scenariu. De asemenea, din punctul său de vedere, destrămarea zonei euro este mai periculoasă decât izbucnirea unui război în Siria.

„Evaluările pe care le-am făcut noi sunt foarte simple. Există la ora actuală o decizie politică fermă a marii majorități a țărilor din Uniunea Europeană, membre ale zonei euro, în primul rând a Germaniei, de a găsi soluții pentru păstrarea acestei monede, inclusiv toate măsurile care au fost luate”, a explicat directorul SIE, dând exemplul Pactului de Stabilitate Fiscală.

Dacă ar apărea probleme majore la nivelul zonei euro, toți românii ar fi afectați de acestea, Meleșcanu dând în acest sens exemplul sistemului bancar românesc care depinde în proporție de aproximativ 20% de bănci elene, în condițiile în care Grecia este un stat grav afectat de criza datoriilor. „Evident că tot ce se întâmplă în zona euro este pentru noi o prioritate maximă”, a mai spus el.

Directorul SIE, susține, de asemenea, că perioada de criză va mai dura, că „va depinde foarte mult de capacitatea guvernelor naționale de a gestiona această chestiune”, dar și că „dacă nu se va rezolva într-un an sau doi” există din ce în ce mai puține șanse ca aceasta să fie depășită.

În cazul în care criza va lua sfârșit, va apărea apoi problema relansării economice, după cum explică Meleșcanu, care se va aplica și în cazul României. „Reduci cheltuielile pentru a echilibra bugetul ca să nu ai dificultăți de finanțare sau să nu te coste prea mult această finanțare, dar la un moment dat nu prea mai ai de unde tăia. Nu poți doar să tai, trebuie să ai și niște măsuri proactive de relansare economică, să generezi venituri pentru că altfel nu vom putea rezista foarte mult”, a mai declarat el, invitat la emisiunea „După 20 de ani”.

Ce spune Meleșcanu este privatizarea Oltchim și despre acuzele lui Dan Diaconescu la adresa SIE

Dan Diaconescu, fostul câștigător al licitației pentru privatizarea combinatului chimic Oltchim de la Râmnicu Vâlcea, a acuzat SIE că l-ar fi urmărit în plecările sale în străinătate și că agenții serviciului s-ar fi aflat constant „la câțiva metri” de el în cazul tuturor întâlnirilor pe care le-a avut,la acea vreme, cu investitorii.

FOTO: Octav Ganea/Mediafax Foto

Teodor Meleșcanu susține însă că bugetul de care dispune instituția pe care o conduce ar trebui să fie mult mai mare pentru ca reprezentanții săi să își permită să desfășoare astfel de acțiuni.”Fiecare politician, și domnul Diaconescu, are dreptul să exprime orice opinie. Ceea ce pot să îi spun este că tot ce a declarat este lipsit de orice fundament”, a explicat șeful SIE.

„Serviciul de Informații Externe nu se ocupă de urmărirea în străinătate a oamenilor de afaceri români, a politicienilor și așa mai departe. Nici n-am putea să o facem efectiv chiar dacă am vrea. Să fim la câțiva metri de dânsul care se plimbă prin toată Europa ar trebui să o facem dacă am avea un buget de 100 de ori mai mare”, a ținut să sublinieze Meleșcanu.

Directorul SIE susține, de asemenea, că serviciul pe care îl conduce nu are atribuția de a verifica investitorii și nici bonitatea firmelor, cu excepția cazurilor în care ar putea exista unele informații conform cărora reprezentanții lor ar putea pune în pericol securitatea națională și că acesta nu a fost cazul în ceea ce privește privatizarea combinatului chimic Oltchim.

Unde se ascund Omar Hayssam și Cristian Sima

Teodor Meleșcanu susține că nu deține informații cu privire la locurile unde s-ar putea ascunde, în momentul de față, atât Omar Hayssam, cât și Cristian Sima, șeful Bursei de la Sibiu, care a dispărut recent cu banii clienților săi, și că aflarea unor astfel de informații nu reprezintă o prioritate pentru SIE.

„Situația din Siria face aproape imposibilă acum o evoluție care să conducă la o soluționare imediată”, spune Meleșcanu care adaugă, de asemenea, că, potrivit informațiilor pe care le deține, Omar Hayssam s-ar fi aflat într-o la un moment dat într-o închisoare din Siria. „Pentru noi, vă spun cinstit, nu reprezintă o prioritate”, a mai spus el.

„Nu știu unde se află domnul Sima și nu este o preocupare a noastră”, a spus Meleșcanu care a mai adăugat și faptul că nu i s-a cerut să identifice locul unde acesta s-ar putea ascunde.

„Nouă ni se poate face o cerere de activitate dacă este vorba de o persoană care pune într-adevăr în pericol securitatea națională, dintr-un motiv sau altul. Când e vorba de o chestiune economică, nici nu urmărim oamenii de afaceri ai noștri, cum spunea domnul Diaconescu, nici nu îi căutăm”, a concluzionat Teodor Meleșcanu, adăugând că există alte structuri, precum Parchetul sau Ministerul de Interne, care au mijloacele necesare pentru a rezolva acest caz.