Prima pagină » Știri » INTERVIU MAS: Analistul James Sherr: Rusia urmărește crearea unei mari uniuni slave în Europa de Est, existând deja o uniune militară cu Belarus

INTERVIU MAS: Analistul James Sherr: Rusia urmărește crearea unei mari uniuni slave în Europa de Est, existând deja o uniune militară cu Belarus

Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, urmărește crearea unei uniuni slave în regiunea Europei de Est, existând deja o uniune militară cu Belarus, a declarat James Sherr, membru senior al Institutului pentru Politică Externă din Tallinn, într-un interviu acordat Monitorului Apărării.

James Sherr a vorbit și despre modul în care este văzută politica Rusiei, dar și despre cum Rusia vede lucrurile în zona ei de influență.

Redăm interviul acordat Monitorului Apărării și Securității (MAS):

Reporter: Domnule Sherr, cum vedeți posibilitatea de rezolvare a conflictului ruso-ucrainean?

James Sherr: Cred că sunt șanse foarte mici pentru o schimbare reală în politica Rusiei. Luați în considerare două lucruri. Primul, când Viktor Ianukovici a devenit președinte, în 2010, prioritatea sa a fost să elimine toate nemulțumirile declarate ale Rusiei. A reușit. A prelungit concesiunea pentru flota din Marea Neagră și a făcut cunoscut în privat că (Rusia-n.red.) poate rămâne în Crimeea pentru totdeauna. Al doilea lucru, a mutat problematica NATO de la masa discuțiilor. Ce s-a întâmplat imediat după a fost că presiunile Rusiei la adresa Ucrainei au crescut și chiar Medvedev a spus public că este doar începutul. Relația Ucrainei cu UE, pe care Rusia nici nu o contestase până atunci, a fost afectată. În al doilea rând, uitați-vă azi la Belarus, țară care formează cu Rusia o uniune în care forțele armate ale Belarusului au fost integrate în cele ale Rusiei. Au o apărare comună aeriană, o structură de comandă compatibilă, însă presiunile asupra Belarusului sunt în creștere. Toate acestea sugerează o determinare clară și constantă din partea părții ruse pentru a fi stăpâna pe partea europeană a fostei URSS și, dincolo de asta, devine tot mai clară crearea unei mari uniuni slave în regiune. Nimic nu sugerează că ar fi ajuns la o înțelegere care ar intra în acord cu interesul minimal al Ucrainei sau cel declarat al UE sau al Occidentului.

Reporter: În acest context, în ce măsură ar putea noul președinte ucrainean să aibă un rol semnificativ în relația Ucraina-Rusia?

James Sherr: Președintele Ucrainei, contrar suspiciunilor, pare să nu aibă legături cu Rusia. Răspunsul inițial dat de acesta lui Putin în problema pașapoartelor a fost foarte sfidător, inteligent și creativ. Problema lui Zelenskiy este acum că, încă, nu are sau nu apreciază nevoia unui plan strategic pentru a ataca „bolile” sistemice care au dat peste cap dezvoltarea Ucrainei din ultimii 25 de ani. Are nevoie de o echipă care să implementeze acest lucru. El apreciază ceva ce predecesorul lui nu a apreciat, anume reabilitarea problematicii limbii ruse în Ucraina, chestiune care în mandatul lui Poroshenko a devenit mai dezbătută. Acest lucru ar putea oferi Ucrainei o putere „soft” în regiunile ocupate, putere pe care nu o avea înainte. El vorbea, de asemenea, constructiv despre creșterea sprijinului și contactelor pentru Ucraina la nivelul ajutoarelor umanitare și economice în regiunile ocupate. Trebuie să înțelegem că nu doar aceste regiuni ocupate suferă, ele reprezentând doar 4% din teritoriul Ucrainei. (…) Deci Zelensky are un mare potențial de a reconsolida Ucraina, ceea ce nu ar fi o veste bună pentru Rusia.

Reporter: În cazul Crimeii, credeți în procesul de inversare a anexării, să fie readus teritoriul înapoi la Ucraina?

James Sherr: În viitorul previzibil nu este nicio posibilitate ca acest lucru să se întâmple. Asta nu înseamnă că politica Ucrainei și cea a Vestului sunt greșite, dar va fi o problemă pe termen foarte lung și ar putea fi una constructiv adresată numai când și dacă o nouă conducere va veni la putere în Rusia și care să vrea să facă schimbări fundamentale în politica Rusiei. În actualele condiții, cu Putin sau altcineva din matricea actuală a elitelor economice și politice din Rusia, orice succesor al sistemului lui Putin nu va fi interesat să facă schimbări fundamentale.

Reporter: Spuneați că intenția Rusiei este de a crea o sferă slavă de influență…

James Sherr: Nu, o mare uniune slavă, o nouă entitate politică. Și dați-mi voie să adaug faptul că Putin are o problemă. El vrea să rămână la putere după 2024 și nu are de gând să modifice Constituția Rusiei pentru a face asta. Dacă se creează o nouă entitate și el va fi șeful acesteia, entitate ce va avea, tehnic, o președinție a Rusiei și una a Belarusului, atunci problema sa va fi rezolvată. De asemenea, are și interese personale și politice de a accelera acest proces. Atât Ucraina și Alexander Lukashenko îi stau în cale. În ciuda faptului că regimul lui Lukashenko este neplăcut și brutal, este al lui și nu al Rusiei. El menține acolo controlul și atâta timp cât este acolo, esența independenței Belarusului va fi menținută. El (Lukashenko-n.red.) este acum un mare obstacol pentru Putin. Ne putem aștepta că vor fi mai multe probleme acolo, mai multă presiune și posibil evoluții neașteptate și brutale.

Reporter: Vedeți o intenție a Rusiei de a provoca sau amenința granița estică a UE?

James Sherr: Nu în momentul de față, dar în 2014 câțiva oficiali importanți ai Rusiei, de mai multe ori, cu precauție, au pus sub semnul întrebării granițele politice ale Europei implicând granițele fizice ale două țări membre NATO, Estonia și Letonia. Unul dintre acești oficiali a spus că, din ceea ce am auzit, Republica Moldova și statele baltice trebuie să ia în considerare evenimentele din Ucraina și să tragă o concluzie. Rusia nu recunoaște actualele granițe politice ale Vestului, legitimitatea acestora. Le acceptă, iar asta din cauza corelației de forțe care există. Dacă Vestul nu făcea nimic după 2014, dacă nu reînarmam, modernizam și reprofilam NATO, cred că ne-am fi aflat într-o poziție mult mai nesigură decât suntem în prezent.

James Sherr a participat la Conferința Internațională „Viitorul Europei. Perspectivele evoluțiilor contemporane”, organizată de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în colaborare cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning București.

 

Citește și