Interviul integral „Marius Tucă Show”. Dana Gîrbovan: Cazul Caracal este vârful aisbergului și ar fi important, dacă tot a ieșit, să-l dezvăluim

Prezentăm câteva din declararațiile președintelui UNJR, Dana Gîrbovan, la emisiunea Marius Tucă Show:

„Nu a existat o altă motivare, deși acest lucru este obligatoriu în cazul remanierii, de a se da un act scris în care să fie explicate motivele pentru care propunerea pentru un anumit minister nu corespunde portofoliului respectiv din punctul de vedere al președintelui”

„Președintele a făcut vorbire în începutul motivării, așa numitei motivări, la referendumul din 26 mai și s-a bazat pe acest referendum pentru a ajunge la concluzia că valorile pe care le împărtășim sunt fundamental diferite, motiv pentru care nu va tolera ca o persoană care nu împărtășește aceste valori să ocupe fotoliul de ministru al Justiției”

„Rezultatul acestui referendum practic la prima întrebare nu va putea fi niciodată pus în lege pentru că încalcă limitele revizuirii Constituției din perspectiva încălcării demnități umane, adică a valorii esențiale a fiecărui individ. Este exact ceea ce face diferența dintre o democrație și un stat totalitar”

„Dacă în spațiul public ne permitem astfel de fake news ce cu ușurință pot fi demontate, încrederea în general în tot ceea ce înseamnă viață publică în România scade dramatic și nu știu cât ne mai putem permite să scădem din punctul ăsta de vedere”

„Am avut poziții care nu au fost neapărat ușor de digerat de către președinte, mai ales în calitatea domniei sale de președinte al CSAT-ului”

„Nu se discută constructiv pe justiție, dacă tot vrem să-l folosim, se discută, așa cum am spus, în sloganuri și în termeni foarte contondenți, iar problemele reale ale justiției rămân în continuare împinse acolo, nerezolvate și acutizându-se de la an la an”

„Un stat care se judecă într-o asemenea măsură cu cetățenii săi are o mare problemă. Nu respectă drepturile cetățenilor săi pe de o parte, iar cetățenii nu au încredere în stat că atunci când le resping o cerere o fac în bună măsură”

„Este, într-adevăr, important pentru orice stat să lupte împotriva corupției, este însă important să o facă strict în limita legii, prin respectarea drepturilor procesuale într-un mod eficient, prin rechizitorii care să fie în final confirmate de către instanță, pentru că asta este la final, când tragi linia, vezi care a fost eficiența”

„Sunt astfel de ONG-uri, sunt astfel de persoane care și-au dedicat viața luptei împotriva traficului de persoane umane și ele știu dincolo de strategii ce se întâmplă cu adevărat, care este legătura cu corupția, care sunt măsurile care pot fi luate la nivel legislativ, la nivel administrativ și mai ale dacă beneficiază sau nu de protecția sau de indolență sau de nepăsarea autorităților”

„Faptul că eu am criticat rapoartele Comisiei Europene sau rapoartele GRECO este explicabil foarte simplu prin prisma faptului că acestea conțineau informații eronate. Iar rolul și al MCV-ului și al GRECO este acela de a ajuta statele de a le da un punct de vedere obiectiv cu privire la problemele pe care le au și a sugera soluții”

„Am avut dosare în care a fost încălcat secretul de liberare în care judecătorii au fost chemați la DNA să spună ce a zis colegul la deliberări, când secretul deliberării este sfânt. Am avut judecători trimiși în judecată și suspendați din funcție fără ca fapta să fie măcar descrisă”

„Este problema veche în care s-au împiedicat toți miniștrii Justiției a dosarelor SIPA. Problema asta nu este doar o pată neagră pe istoria recentă a justiției, ci este o atingere adusă independenței ei în sensul profund al termenului, adică chiar trebuie să știm ce a făcut acest serviciu”

„S-au desecretizat patru protocoale dacă nu mă înșel, dar au rămas secretizate de exemplu actele de denunțare a protocoalelor. Mi s-a spus că au fost denunțate, dar nu a văzut nimeni încă actul prin care a fost denunțat”

„Ar fi mai bine să existe două consilii superioare diferite. Consiliul superior al judecătorilor, Consiliul superior al procurorilor pentru a nu mai exista confuziunea între rolurile celor două”

„Sunt cel puțin patru pentru că sunt hotărârile care apar în preambul protocoalelor desecretizate, așa am aflat și noi de ele. O parte de exemplu celebra hotărâre axatului 17 prin care corupția a fost trecută ca amenințare la adresa securității naționale nici măcar nu apare ca fiind clasificată însă CSAT-ul refuză să o publice sau să o comunice”

„Cred că oamenii nu înțeleg consecințele unui astfel de posibile interceptări în masă a cetățenilor și de aia este așa de important să avem această autoritate sub control civil și scoasă la iveală”

Redăm interviul integral:

Marius Tucă: Bun găsit oameni buni la o nouă emisiune Marius Tucă Show la Smart TV, transmisă în direct pe Mediafax.ro, o ediție specială, invitatul meu de astăzi este doamna judecător Dana Gîrbovan.

Dana Gîrbovan: Bună ziua.

Marius Tucă: Bună ziua, bine ați venit. Iată-ne din nouă împreună într-un dialog  și nu întâmplător pentru că asta vine după ce ați fost propusă ca independent ministru al Justiției și președintele Iohannis v-a refuzat acest lucru. Aveți în momentul ăsta un răspuns de ce v-a refuzat să deveniți ministru al Justiției?

Dana Gîrbovan: În afară de cea comunicată de domnul președinte în comunicatul de presă public nu a existat o altă motivare, deși acest lucru este obligatoriu în cazul remanierii, de a se da un act scris în care să fie explicate motivele pentru care propunerea pentru un anumit minister nu corespunde portofoliului respectiv din punctul de vedere al președintelui. Așadar nu e o măsură discreționară a președintelui, ci aceasta trebuie motivată, într-adevăr președintele poate să refuze pe motive de oportunitate, dar trebuie să o facă motivat. În esență ce a făcut președintele Iohannis a fost o cumulare a două proceduri pentru că a trimis propunerile spre validare în Parlament însă în același timp a refuzat și pe oportunitate. Este o procedură nereglementată constituțional ca să spun așa. Oricum, câtă vreme președintele și-a asumat și respingerea individuală a fiecărui membru așteptam și eu să aflu care sunt motivele pentru care nu corespund acestui portofoliu, așa cum am spus atunci public, urmând să și răspund public fiecăreia dintre ele. Deocamdată nu este cazul și nici nu cred că va fi și rămâne atunci doar opinia domniei sale, exprimată într-un mod foarte tranșant, și anume aceea că valorile constituționale democratice pe care eu le împărtășesc ar fi contrare celor împărtășite de președinte și de o parte a cetățenilor României. 

Marius Tucă: Aș spune că e un atac destul de dur la adresa unui judecător până la urmă pentru că dumneavoastră aveți calitatea de judecător înainte de orice…

Dana Gîrbovan: Categoric și…

Marius Tucă: Și doi, mai aveți, iertați-mă, calitatea, i-aș spune chiar calitate, de președinte al unei asociații profesionale.

Dana Gîrbovan: Absolut tot ce am făcut în cei 19 ani de carieră, inclusiv luările de poziție din ultimii ani și proiectul pe care l-am propus ca posibil viitor ministru al Justiției, mi le asum și mi le-am asumat ca judecător care a jurat în momentul în care a intrat în profesie să apere drepturile și libertățile cetățenilor acestei țări, Constituția României și legile țării. Iar valorile în care eu cred și pe care le-am apărat de-a lungul acestor 19 ani sunt valorile înscrise în Constituția României unde se vorbește despre demnitatea umană ca valoare supremă a poporului român, despre dreptate, despre drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor României iar la aceste valori m-am raportat de fiecare dată, aceste valori sunt valori pe care eu le respect și pe care sunt chemată să le garantez și ca și judecător. Președintele a făcut vorbire în începutul motivării, așa numitei motivări, la referendumul din 26 mai și s-a bazat pe acest referendum pentru a ajunge la concluzia că valorile pe care le împărtășim sunt fundamental diferite, motiv pentru care nu va tolera ca o persoană care nu împărtășește aceste valori să ocupe fotoliul de ministru al Justiției. În realitate ce s-a întâmplat la referendumul din 26 mai? Oamenii au votat o justiție independentă, au mers la vot ascultând îndemnul și al președintelui și al celorlalte partide de a vota pentru justiție și de a vota pentru continuarea luptei împotriva corupției. Acesta a fost semnalul pe care…

Marius Tucă: Și votul pe care l-au dat…

Dana Gîrbovan: Și votul pe care cetățenii l-au dat, însă dincolo de simbol există o formă și există consecințe juridice, iar la momentul respectiv am atras atenția asupra acestui lucru pentru că cele două întrebări care de fapt erau mai multe, erau vreo patru, șase chiar nu corespundeau exact valorilor pe care președintele susține că le apără. Prima întrebare făcea referire la amnistia și grațierea care ar fi trebuit să fie interzisă absolut persoanelor condamnate pentru corupție pentru că în interviu am explicat atunci că nu poți să excluzi în mod absolut o persoană de la dreptul de a fi iertată, de la clemența statală pentru că am și dat exemple, ai putea avea în închisoare, de exemplu, o persoană condamnată pentru corupție dar care într-un moment, știu eu, de cataclism, de incendiu, dovedește o foarte mare jertfă de sine ajută foarte mulți alți oameni, este într-o circumstanță umanitară deosebită unde chiar merită în ciuda infracțiunii făcute așa cum merita orice altă persoană în locul lui clemența statului, că vorbim mai ales de grațierea individuală.

Nu avem voie să închidem ochii la nimic ce poate duce în România de azi la lezarea demnității umane

Marius Tucă: Deci ați vorbit de principiu, până la urmă, că n-ați vorbit de o persoană, deci nu ați vorbit despre politicieni care ar trebui eliberați care au fost condamnați pentru corupție. Nu, dar trebuie să spunem lucrurile foarte clar.

Dana Gîrbovan: Dar mai trebuie să înțelegem un lucru, totdeauna în spatele principiilor sunt oameni, oameni cu libertatea lor, oameni cu demnitatea lor și oameni cu drepturile lor fundamentale. Dacă noi în numele principiilor călcăm în picioare acești oameni cu demnitatea lor înseamnă că nu am înțeles nimic nici din democrație nici din valorile ei și le-am transformat pe toate în niște carcase goale, niște slogane care adună voturi ca să spunem lucrurilor pe nume. Ori a fost datoria mea ca judecător și ca cetățean văzând aceste lucruri și înțelegând din perspectivă tehnică mai bine ca un om care nu are cunoștințe juridice să le explic și să spun de ce este periculos să folosești populismul pentru a pune un blam asupra unei categorii de cetățeni indiferent despre cine este vorba.

Marius Tucă: V-a costat asta.

Dana Gîrbovan: Curtea Constituțională, numai puțin să termin, Curtea Constituțională rezultatul acestui referendum practic la prima întrebare nu va putea fi niciodată pus în lege pentru că încalcă limitele revizuirii Constituției din perspectiva încălcării demnități umane, adică a valorii esențiale a fiecărui individ. Este exact ceea ce face diferența dintre o democrație și un stat totalitar. Gândiți-vă doar ce a însemnat comunismul și fascismul pentru om. O negară în primul rând a demnității fiecărui om, o negare până la eliminare a sa ca individ. Or din acest motiv nu avem voie să închidem ochii la nimic ce poate duce în România de azi la lezarea acestei valori. Fără demnitate umană și fără libertate nu avem nimic, nu avem decât iluzii. Iar Curtea Constituțională asta a venit și a spus, nu, nu puteți să revizuiți Constituția pentru că o astfel de prevedere constituțională ar încălca valoarea supremă trecută ca atare în Constituție a poporului român, respectiv a demnității umane.

Marius Tucă: Decizia președintelui a fost… înainte de a veni și a spune că nu veți fi ministru al Justiției, ați avut parte de foarte multe atacuri din partea politicienilor, politicieni care sunt în momentul ăsta în opoziție în primul rând. Cum ați văzut aceste atacuri ale politicienilor?

Dana Gîrbovan: În primul rând dezamăgitoare din punct de vedere al… nici măcar al coerenței lor, am fost, de exemplu, atacată pentru că acolo a fost o minciună pur și simplu, foarte ușor de demontat, cu faptul că aș fi susținut ordonanța 13.

Marius Tucă: Da, asta a făcut-o Rareș Bogdan.

Dana Gîrbovan: Dar nu doar Rareș Bogdan pe urmă s-a rostogolit, a fost preluată de…

Marius Tucă: Știu. Și eu am rămas mirat că dumneavoastră ați fost acuzată de faptul că ați… și știam foarte bine că nu-i adevărat.

Dana Gîrbovan: Ce voiam să spun este că este un lucru foarte simplu de verificat, adică dacă mergi și promovezi o anumită afirmație care nu este vorba de o judecată de valoare…

Marius Tucă: Printr-o căutare pe Google, Dana Gîrbovan ordonanța 13.

Dana Gîrbovan: Printr-un simplu Google găseai, ori intrai pe site-ul asociației noastre în perioada respectivă erau două comunicate și anterior și după ce a fost adoptată ordonanța 13 din care rezulta foarte clar poziția asociației vis-a-vis de acea ordonanță. Repet, era o chestie minimă de verificare, or dacă în spațiul public ne permitem astfel de fake news ce cu ușurință pot fi demontate, încrederea în general în tot ceea ce înseamnă viață publică în România scade dramatic și nu știu cât ne mai putem permite să scădem din punctul ăsta de vedere. Altfel eu nu am nicio problemă ca diverse persoane să aibă diverse opinii în ceea ce mă privește. Dar când vorbim de acțiuni și de fapte acestea sunt probate și nu am pretenția decât de a se spune adevărul despre ele.

Marius Tucă: Ce ați spus despre ordonanța 13, ca să lămurim acum foarte clar lucrurile acestea?

Dana Gîrbovan: Când s-a început și au apărut pe presă și în spațiul public zvonul că ar urma să fie emisă o astfel de ordonanță am cerut categoric guvernului Grindeanu de la data respectivă să nu adopte nicio ordonanță de urgență în privința justiției sau a codurilor penale, să ceară avizul CSM și să le pună în dezbatere publică în mod transparent ca proiect de lege. În data de 31 decembrie cred a fost emisă ordonanța de urgență 13, imediat a doua zi dimineață asociația a ieșit cerând guvernului să abroge toate dispozițiile care nu au intrat încă în vigoare și să le trimită în parlament sub forma unui proiect de lege pentru a putea fi supuse dezbaterii publice și am condamnat ferm, la data respectivă, emiterea unui astfel de act normativ de o asemenea importanță pe calea ordonanței de urgență. Și este o poziție care n-a fost nouă pentru noi, că am spus de fiecare dată, nu este admisibil să veniți cu ordonanțe de urgență, n-a făcut-o doar acest guvern a făcut-o și guvernul Cioloș la vremea respectivă, pentru judecători, dar nu numai pentru judecători, pentru toți cei implicați în actul de justiție, inclusiv pentru cetățeni și în primul rând pentru ei. Îți vine peste noapte ordonanță de urgență care îți modifică codurile de procedură, drepturile procesuale pe care le ai și-ți dă așa o stare de nesiguranță care este incompatibilă, dacă tot vorbim de statul de drept.

Marius Tucă: Să știți că vă urmăresc de foarte multă vreme și încerc să găsesc o fisură în logica dumneavoastră, în coerența dumneavoastră și nu am reușit până acum. Sincer mi-ar fi plăcut, măcar din punct de vedere gazetăresc, în discuția noastră, să găsesc acea fisură și îmi dau seama că aveți un discurs logic pentru că într-adevăr aveți câteva principii de la care nu abdicați și pe care le urmăriți în tot ceea ce faceți și le-ați anunțat foarte clar la începutul emisiunii. De ce credeți că a refuzat președintele Klaus Werner Iohannis numirea dumneavoastră?

Dana Gîrbovan: Repet, acest lucru ar trebui să-l spună chiar președintele.

Marius Tucă: Nu l-a spus.

Dana Gîrbovan: Nu să fiu eu în situația să mă gândesc oare ce ar crede președintele despre mine de nu am reușit să-l conving că sunt o persoană potrivită. Nici n-am încercat acest lucru neapărat. Eu mi-am expus public un program pe care mi s-a părut firesc…

Marius Tucă: În 12 puncte.

Dana Gîrbovan: În 12 puncte care nu erau…

Marius Tucă: Despre care președintele nu a spus nimic, n-a făcut nicio referire la programul dumneavoastră.

Continuarea în pagina 2