Marius Tucă: Nu-i adevărat. În 41-43 nu vedeau niciun tanc pentru că aveau 3-4 ani.
Gelu Voican Voiculescu: Nu, eu vă vorbesc de când eram elevi.
Marius Tucă: Când erați elevi, în anii 50, nu mai era niciun tanc în România.
Gelu Voican Voiculescu: Ba da. Abia în 58 au plecat. Noi ne-am jucat, în diverse parcuri ne jucam călare pe diverse tancuri sovietice.
Marius Tucă: Eu vă spun că părinții mei, de exemplu, care vin din aceeași perioadă nu aveau de unde să știe pentru că nu avuseseră în familie oameni care să fi fost miniștri în diverse guverne…
Gelu Voican Voiculescu: Toată lumea, și părinții dumneavoastră știau că rușii au ocupat România și comunismul a fost adus de ei. Asta știa toată lumea.
Marius Tucă: Eu nu cred că știa toată lumea. Oamenii care s-au născut în 45-50 n-aveau de unde să știe.
Gelu Voican Voiculescu: Eu vorbesc de părinții… cei născuți în 45 erau colegii mei.
Marius Tucă: Păi nu, lăsați-i pe aceia, nu se vorbea de asta că deja era o teroare, unii erau trimiși la canal, veneau peste noapte și te luau din casă și nu te mai întorceai niciodată.
Gelu Voican Voiculescu: Acasă vorbea și toată lumea asculta Radio America și pe urmă Radio Europa Liberă. Adică să nu ne facem iluzii. Marea masă a populației știa exact pe ce lume se află.
Marius Tucă: Ați cochetat cu ideea de mișcare legionară?
Gelu Voican Voiculescu: Nu, nu.
Marius Tucă: Erați foarte mic, dar mai târziu când ați știut?
Gelu Voican Voiculescu: Nici mai târziu.
Marius Tucă: Ați avut un înaintaș care făcuse parte din guvernul legionar.
Gelu Voican Voiculescu: Mai mulți. Am avut mai mulți înaintași și pot să vă spun că fiecare familie din România putea să aibă câte un legionar în familie.
Marius Tucă: E adevărat. Eu vreau să insinuez și mai ales să aduc faptul că ați fost un mic legionar și de aia ați organizat și ați participat la execuția soților Ceaușescu. Nu pot să fac asta. Mi-ar fi plăcut.
Gelu Voican Voiculescu: Este abuziv spus. Eu am avut o…
Marius Tucă: Abuziv? Adică eu sunt un reporter abuziv, asta vreți să spuneți.
Gelu Voican Voiculescu: Nu, n-am participat la…
Marius Tucă: N-am bătut de mult un invitat dar să știți că…
Gelu Voican Voiculescu: N-am participat la execuția Ceaușeștilor fiind pro-legionar, ci fiind anticomunist radical.
Marius Tucă: Erați anticomunist?
Gelu Voican Voiculescu: Eram. Pentru mine comunismul însemna doctrina om contra om, înțelegeți? Ceea ce numeau ei că totul e pentru oameni și așa mai departe.
Marius Tucă: Înțeleg pentru că suntem din comune foarte apropiate sate foarte apropiate. Altfel nu v-aș fi înțeles.
Gelu Voican Voiculescu: Știți cum s-a făcut colectivizarea că intrau în casele oamenilor, se suiau cu cizmele pline de noroi în paturi și îi obligau să…
Marius Tucă: Nu mie trebuie să-mi spuneți.
Gelu Voican Voiculescu: Știți bine colectivizarea.
Marius Tucă: Nu mie trebuie să-mi spuneți, trebuie să le spuneți celor care se uită la noi pentru că, iertați-mă, pentru ei e aproape de neconceput că a existat regimul Ceaușescu cu tot ceea ce s-a întâmplat. Știți bine asta.
Gelu Voican Voiculescu: Da. Și regimul Ceaușescu față de regimul Dej a fost încă blând pentru că marile crime și abuzuri s-au făcut până în 65.
Marius Tucă: Aveți dreptate, apropo de tot ce înseamnă colectivizare, dar eu trebuie să recunosc așa îmi spuneți dumneavoastră acuma că erați un anticomunist, ați spun un anticomunist convins și radical după cum spuneți.
Gelu Voican Voiculescu: Dar un rezistent pasiv, nu m-am angajat din păcate pentru că aveam vârsta prea mică, c-aș fi fost partizan în munți. Pentru mine, idolii meu au fost colonelul Arsenescu, colonelul Uță și așa mai departe. Radu Ciuceanu, de exemplu, a putut, având spre 20 de ani, să se alăture mișcării de rezistență.
Marius Tucă: Deci într-un fel sau altul figura dumneavoastră trebuia să facă parte din acel tablou de la televiziune din 22 decembrie.
Gelu Voican Voiculescu: Absolut. Dar nu știam că am să ajung al treilea om în stat.
Marius Tucă: Dar cum vă lăsau să purtați barbă și așa mai departe pe stradă.
Gelu Voican Voiculescu: De câteva ori am avut incidente cu miliția, o dată am fost chiar dus împreună cu Radu Penciulescu de la Teatrul Mic care avea și el barbă și cu încă câțiva necunoscuți, dar am scăpat fără bătăi și am promis că o să ne radem barba.
Marius Tucă: Știți că pentru cei mai tineri care ne urmăresc acuma…
Gelu Voican Voiculescu: Era un delict…
Marius Tucă: Era un delict să porți barbă, să ai plete și așa mai departe.
Gelu Voican Voiculescu: Da. Eu n-aveam plete, dar aveam barbă. Și după arestarea din 70 am scăpat doar cu trei luni de pușcărie…
Marius Tucă: În 85 de ce ați fost arestat, nu vreți să-mi spuneți?
Gelu Voican Voiculescu: Vă repet, vă spun și în 85.
Marius Tucă: Păi nu, nu mi-ați spus.
Gelu Voican Voiculescu: Am fost arestat formal pentru infracțiuni în dauna avutului obștesc, adică făceam deconturi incorecte de deplasări în delegații.
Marius Tucă: Dar în fapt ce s-a întâmplat?
Gelu Voican Voiculescu: În fapt, și stă dovadă dosarul meu urmărire informativă de 24 de ani, din 1965 până în 89, eram…
Marius Tucă: De când erați student, de când ați avut atunci… de atunci începuse?
Gelu Voican Voiculescu: Nu, după aceea. Eram un element care a preocupat Securitatea…
Marius Tucă: Păi cum, după aceea pentru că sunteți născut în 41. 41 și 18.. E ok, da.
Gelu Voican Voiculescu: Securitatea îmi deschisese dosarul ăsta de urmărire informativă D.U.I. având tot felul de bănuieli legate de mine.
Marius Tucă: Care erau bănuielile?
Gelu Voican Voiculescu: Că particip la activități subversive. Tipărire de manifeste, răspândire și așa mai departe. Nu m-au prins cu nimic concret, întotdeauna au nimerit pe alături, dar mărturisesc că au avut intuiții bune.
Marius Tucă: Cred că au avut surse și informații bune.
Gelu Voican Voiculescu: Trebuie să recunosc că ei luându-mă absolut inițial absurd și degeaba, încet, încet m-au îndârjit și a urmat un fel de, cum să vă spun eu, un fel de răspuns și contrarăspuns. Pe măsură ce…
Marius Tucă: V-au înverșunat.
Gelu Voican Voiculescu: M-au înverșunat și atuncea la sfârșit, în ultimii ani chiar, ajunsesem să fac lucruri care țineau de domeniul lor, adică apărarea securității statului.
Marius Tucă: Și care vă caracterizau sau nu?
Am găsit un șir de turnători. Alții m-au luat prin surprindere când i-am aflat abia după 89, văzându-mi dosarul. Nu bănuiam că sunt oameni care s-ar fi pretat la asemenea mârșăvii.
Gelu Voican Voiculescu: Da. Da.
Marius Tucă: Vă caracterizau în acel moment. Spuneți-mi, în dosarul dumneavoastră de urmărire, ați găsit prieteni, rude, frați… mai aveți frați sau surori?
Gelu Voican Voiculescu: Nu. N-am avut.
Marius Tucă: Ați fost singur la părinți.
Gelu Voican Voiculescu: Da.
Marius Tucă: Răsfățat, normal.
Gelu Voican Voiculescu: Oarecum.
Marius Tucă: Nu oarecum, se vede.
Gelu Voican Voiculescu: Am găsit un șir de turnători.
Marius Tucă: Prieteni, rude?
Gelu Voican Voiculescu: Mai puțin prieteni, dar apropiați, mai ales colegi de la serviciu și alte persoane, pe unele le bănuiam și atuncea acționam inversând jocul, îi consideram ca niște pâlnii către care pot să strecor ce-mi convenea mie. Dar alții m-au luat prin surprindere când i-am aflat abia după 89, văzându-mi dosarul.
Marius Tucă: De ce v-au luat prin surprindere?
Gelu Voican Voiculescu: Pentru că nu bănuiam că sunt oameni care s-ar fi pretat la asemenea mârșăvii.
Marius Tucă: De ce se pretau? În general românii în acei ani pentru că am văzut foarte multe lucruri incredibile care au ieșit la suprafață după 89, lucruri legate tocmai de aceste turnătorii. Știți bine că au fost turnați oameni de către soți, soții și așa mai departe.
Gelu Voican Voiculescu: Nu e cazul meu, dar oamenii se turnau fie de frică și erau recrutați prin presiuni prin care erau speriați erau amenințați, fie din interes pentru că aveau anumite beneficii și nu-i vorba de câteva sute de lei pe care le încasau pe chitanțe ci alte avantaje, de promovare, de o cameră în plus, de o anumită promovare și așa mai departe. Iar alții erau mândrii și flatați că erau băgați în seamă și securitatea știa să exploateze așa-zisa conștiință civică a lor și deveneau colaboratori…
Marius Tucă: Ce conștiință civică?
Gelu Voican Voiculescu: Așa îi stimulau, mai ale sancționau pe coarda patriotică.
Marius Tucă: Că apărau statul român.
Gelu Voican Voiculescu: Da.
Marius Tucă: Republica Socialistă România.
Gelu Voican Voiculescu: Și pot să vă spun că anumite femei în vârstă, ca să nu zic babe…
Marius Tucă: Vă rog, aveți o vârstă, nu cred că ați spus asta.
Gelu Voican Voiculescu: Care stăteau la geam și notau numere de mașini, ore la care veneau…
Marius Tucă: Și ce e rău în asta?
Gelu Voican Voiculescu: Colaborau cu securitatea efectiv fiind flatate că au un rol, și că pot…
Marius Tucă: Erau cel mai puțin vinovate totuși.
Gelu Voican Voiculescu: Erau cel mai puțin vinovate, dar erau foarte eficace pentru că o făceau zilnic și în loc să…
Marius Tucă: Dar nu existau agenți atunci când era vorba de persoane importante. O altă categorie, oamenii care au făcut pușcărie grea, temniță grea, au fost condamnați 10-20 de ani și care au fost agățați, dacă vreți, încă din timpul închisorii. Ați putea să le reproșați ceva acestora?
Gelu Voican Voiculescu: Vedeți dumneavoastră, oamenilor aflați în condiții limită nu li se pot reproșa, nu li se pot imputa ceva. Așa cum și în timpul inchiziției, la ceea ce se întâmpla atunci, nu poți să-i condamni pe cei care cedau și făceau jocul opresorilor.
Marius Tucă: Ce ziceau părinții dumneavoastră, tatăl dumneavoastră mama dumneavoastră despre lucrurile în care ați fost implicat, că ați fost arestat, reținut de câteva ori, chiar până în 72 când s-a prăpădit tatăl dumneavoastră.
Gelu Voican Voiculescu: 71. E, atunci nu fusesem arestat dar erau solidari cu mine, nu-mi reproșau că le-am adus Securitatea, că le-am provocat percheziții și așa mai departe. Am și acuma cărți din biblioteca mamei, care era într-un fel și a mea, pe care scria carte găsită la mine cu ocazia percheziției din data cutare. Le am, efectiv.
Marius Tucă: Citeați mult în perioada aia?
Gelu Voican Voiculescu: Da.
Marius Tucă: Și făceați schimb de cărți?
Gelu Voican Voiculescu: Da. Și nu numai asta dar trăgeam la xerox enorm de mult, lucru care era sesizat de Securitate și care a încercat prin…
Îl cunoșteam pe Adrian Păunescu încă din epoca 65-66, îl frecventam dar, culmea, Adrian mă suspecta că aș putea fi recrutat, racolat
Marius Tucă: Îl cunoșteați pe Adrian Păunescu?
Gelu Voican Voiculescu: Da. Îl cunoșteam încă din epoca 65-66, îl frecventam dar, culmea, Adrian mă suspecta că aș putea fi…
Marius Tucă: Securist.
Gelu Voican Voiculescu: Recrutat, racolat, nu știu ce… Persoana mea părea întotdeauna puțin suspectă pentru că...
Marius Tucă: Și mie, vă rog să mă credeți, adică întotdeauna v-am suspectat. Acuma lăsând gluma la o parte, mai ales atunci la Revoluție, figura dumneavoastră acolo era una cu totul specială și m-am întrebat și eu ca toate celelalte 22 de milioane ce caută ăsta acolo și mai ales al cui e.
Gelu Voican Voiculescu: Da. Adrian Păunescu era mirat. În anii 65, 66 și mai departe eram un om foarte interesat citind multe reviste occidentale pe care le procuram sub mână…
Marius Tucă: De ce n-ați mers spre filologie spre o facultate umanistă și ați mers spre mine, că nu înțeleg?
Gelu Voican Voiculescu: Spre geologie am mers.
Marius Tucă: Spre geologie, da, în primă fază.
Gelu Voican Voiculescu: Pentru că așa s-a nimerit când să optez pentru o facultate…
Marius Tucă: Ăsta nu e un răspuns, nu sunteți pregătit la întrebarea asta.
Gelu Voican Voiculescu: Ba sunt pregătit, dar nu vreau să vă lungesc povestea. Am terminat liceul la 16 și jumătate și dintre toate opțiunile posibile, în urma acelei discuții cu tatăl meu care, repet, era petrolist și care pe undeva se bucura că prin geologie mă pot apropia de o profesiune apropiată de a sa, am ales geologia. Mai departe însemna să intru în niște detalii anecdotice, să vă spun că încă de mult aveam preocupări în domeniul ăsta, grație unui profesor de geografie, mă rog, sunt detalii personale.
Marius Tucă: Nu vreau să vă tai pentru că spuneți lucruri foarte interesante, dar să încercăm să intrăm pe ideea întâlnirii noastre…
Gelu Voican Voiculescu: Și atuncea eram…
Marius Tucă: Nu mă auziți. Mă auziți? Sunt aici.
Gelu Voican Voiculescu: Vă aud, intrăm pe domeniul emisiunii dumneavoastră.
Marius Tucă: Păi nu, emisiunea mea este despre orice până la urmă, nu e neapărat. Că ne-am propus să facem una și să iasă cu totul altceva, asta vom vedea și vor vedea și cei care ne vor urmării. L-ați cunoscut pe Emil Constantinescu?
Gelu Voican Voiculescu: Nu. Emil Constantinescu e cu un an și două luni mai în vârstă ca mine, dar a făcut dreptul înainte și a și profesat puțin în județul Argeș, nu știu…
Marius Tucă: Și abia după aceea a făcut geologia.
Gelu Voican Voiculescu: Și a făcut geologia și a terminat în 66 la trei ani după mine. A existat o perioadă când eram amândoi la facultate, dar el era în anii mici eu eram pe terminate. Colegi de-ai lui mi-au fost apropiați, dar pe el îl știam vag fiindcă era prin diverse ședințe la acele mese îmbrăcate în roșu și era cu partidul, cu UTC-ul, cu nu știu ce.
Marius Tucă: Erați prieten cu Adrian Păunescu, Adrian Păunescu mi-a spus despre dumneavoastră că erați o figură interesantă și de asemenea mi-a spus că vă bănuia sau se întreba al cui e ăsta. Știți cum se discuta…
Gelu Voican Voiculescu: Da pentru că prin preocupările mele…
Marius Tucă: Dar citeați, făceați schimb de cărți, aveați lucruri din astea. Știu că la un moment dat ați frecventat și lumea asta a ezotericului?
Gelu Voican Voiculescu: Încă de atunci, dar și lumea lui, a lui Adrian, lumea literară, eram foarte buni prieteni cu diverși tineri scriitori de atunci, chiar mai puțini tineri.
Marius Tucă: Ca de exemplu?
Gelu Voican Voiculescu: Vintilă Ivănceanu, fost coleg de liceu, Alexandru Ivasiuc, secretar al Uniunii Scriitorilor, Petru Popescu, cine să vă mai spun…
Marius Tucă: Erau scriitori importanți în epocă, inclusiv Adrian Păunescu.
Gelu Voican Voiculescu: Ion Niculescu, mai mulți, tineri, Paul Goma, poftim.
Marius Tucă: Deci prietenia cu Adrian Păunescu a fost până în 89, până la Revoluție și a continuat, mă rog, și după aceea. Ați scris în perioada asta, erați…?
Gelu Voican Voiculescu: Nu. Și știam că nu pot fi publicat.
Marius Tucă: Aveați foarte multe lecturi.
Gelu Voican Voiculescu: Aveam, inclusiv în domeniul ăsta al politologiei.
Marius Tucă: Și copiați cărți și citeați cărți în ce limbă?
Gelu Voican Voiculescu: Cu predilecție franceză, dar și germană și engleză fiindcă am fost și colaborator la Institutul de Documentare Tehnică și mai câștigam un ban făcând recenzii și traducând…
Pe vremea lui Ceaușescu aveam un salariu mediu, din păcate întotdeauna în urma colegilor mei. Revoluția m-a găsit cu 3400, colegii mei având deja patru mii și
Marius Tucă: O duceați greu pe vremea lui Ceaușescu?
Gelu Voican Voiculescu: Nu pot să mă plâng, aveam un salariu mediu, din păcate întotdeauna în urma colegilor mei.
Marius Tucă: Câți lei?
Gelu Voican Voiculescu: Întotdeauna în urma colegilor mei pentru că eram rău de gură și și eram…
Marius Tucă: Câși lei câștigați pe lună?
Gelu Voican Voiculescu: Revoluția m-a găsit cu 3400, colegii mei având deja patru mii și.
Marius Tucă: Aveați un salariu bun plus celelalte colaborări.
Gelu Voican Voiculescu: Da, dar pușcăria m-a făcut să o reiau de la zero în 86 și atuncea iar am plecat cu două mii două sute și am mers din treapta în treaptă. N-am avut salarii mari.
Marius Tucă: Cu mama dumneavoastră ați discutat vreodată despre execuția soților Ceaușescu?
Gelu Voican Voiculescu: Nu prea.
Marius Tucă: Aicea nu e în bancul cu olteanul, ai bilet, nu prea. Ați discutat sau n-ați discutat cu mama dumneavoastră despre execuția soților Ceaușescu?
Gelu Voican Voiculescu: Mama a aflat totul de la televizor. În epoca aceea…
Marius Tucă: Păi dumneavoastră de ce nu i-ați dat un telefon să-i spuneți?
Gelu Voican Voiculescu: Ce să-i spun că merg la Târgoviște…
Marius Tucă: După, după.
Gelu Voican Voiculescu: Nici după, în treacăt…
Marius Tucă: Nu erați apropiați…
Gelu Voican Voiculescu: Nu.
Marius Tucă: De ce? Ați fost mai apropiat de tatăl dumneavoastră?
Gelu Voican Voiculescu: Oarecum, însă mama mea considera că prin activitățile mele am adus suficiente necazuri familiei și ei, în perspectivă a avut două sau trei percheziții. Era o persoană fricoasă, că așa sunt oamenii.
Bivolaru era un practicant de yoga, atât. Care pretins profesor yoga, nici măcar nu avea o calificare. Era un personaj mediocru
Marius Tucă: Deci de la lumea literară la lumea ezoterică. Ați cunoscut și oameni care în vremurile acelea erau recunoscuți pentru calitățile lor extrasenzoriale, de exemplu Bivolaru.
Gelu Voican Voiculescu: Nu, nu, nu. Extrasenzorial, Bivolaru nu avea nimic extrasenzorial.
Marius Tucă: Am glumit, am glumit!
Gelu Voican Voiculescu: Și Bivolaru era un practicant de yoga, atât. Care pretins profesor yoga, nici măcar nu avea o calificare.
Marius Tucă: Și încă de pe atuncea avea acele orgii, să le spunem?
Gelu Voican Voiculescu: Spre sfârșit da, practica un așa zis tantrism.
Marius Tucă: Păi și pe vremea lui Ceaușescu cum se putea întâmpla asta? Când se făcea dragoste, ca să nu zic sex, cu lumina stinsă.
Gelu Voican Voiculescu: Știți cum e, lucrurile astea nu erau credibile și nu se știa până unde.
Marius Tucă: Bun. L-ați cunoscut pe Bivolaru înainte de 89, că acuma e dispărut?
Gelu Voican Voiculescu: Da.
Marius Tucă: Și ce fel de personaj era?
Gelu Voican Voiculescu: Un personaj mediocru, l-am cunoscut de la 16 ani.
Marius Tucă: Dar erau și oameni care credeau că e un fenomen, nu? În acele vremuri sau mai mult după 89?
Gelu Voican Voiculescu: Nu prea. Avea un cerc la Casa de cultură a sectorului 4.
Marius Tucă: Cu asta s-a ocupat, cu facerea cercurilor, multă vreme. Cerc de yoga. Păi și exista? Eu nu-mi aduc aminte ca pe vremea lui Ceaușescu să fie libertate în ceea ce privea yoga.
Gelu Voican Voiculescu: Nu se numea așa, dar în realitate acolo se făceau exerciții de genul ăsta. Era un profesor, Aldulescu, eminent, fost medic, dar n-a practicat medicina, și el conferenția la Casa de cultură a sectorului 4, iar Bivolaru era un om care exemplifica partea de yoga și în felul ăsta și-a făcut un cerc de amatori yoghini în care jumătate erau închipuiți, jumătate erau bolnavi în sensul că voiau să slăbească, voiau să-și recapete potența, în care voiau să-și găsească un echilibru psihic pe care îl pierduseră deci o lume eterogenă și destul de ciudată și îndoielnică. Ei, bine, din rândul acestora Bivolaru își recruta, ca să zic așa, persoane pentru activitățile acelea sexuale și tantrice și așa mai departe care erau extrem de etanșe, erau foarte bine disimulate.
Marius Tucă: În tantra.
Gelu Voican Voiculescu: În practicarea lucrurilor ăstora erau cât se poate în niște cercuri închise.
Marius Tucă: Ați făcut parte din cercurile astea?
Gelu Voican Voiculescu: Nu. V-am spus, l-am cunoscut când avea 16 ani.
Marius Tucă: Ați fi vrut să faceți?
Gelu Voican Voiculescu: Nu. Eu nu am practicat niciun fel de asemenea activități deoarece nu existau oameni autorizați în domeniile astea.
Marius Tucă: Pentru sex în grup nu existau autorizați.
Gelu Voican Voiculescu: Nu. Sex în grup era o chestie absolut degenerată din practica asta a lui, yoga. În realitate el a învățat yoga de la unul Mario Vasilescu care la rândul lui era un impostor. Eu consideram că a practica yoga în România trebuie să te înscrii sub auspiciile unui om care vine din India.
Marius Tucă: Unui guru cum ar veni.
Gelu Voican Voiculescu: Însăși în India nu toată lumea era capabilă de a preda yoga.
Marius Tucă: Și acolo sunt foarte mulți impostori.
Gelu Voican Voiculescu: Și acolo trebuia să aparții cercurilor brahmane ca să faci yoga cu adevărat.
Marius Tucă: Uite că până la urmă lui Bivolaru i s-a spus guru Bivolaru.
Gelu Voican Voiculescu: Astea erau abuzuri, pur și simplu.
Marius Tucă: Spuneți-mi vă rog, în perioada, pentru că citeați foarte mult, erați în legătură cu scriitori importanți, cu lumea literară, cu oameni importanți…
Gelu Voican Voiculescu: Și îmi cumpăram cărți din străinătate pe domenii care mă interesau pe mine.
Marius Tucă: Care erau domeniile acelea?
Gelu Voican Voiculescu: Ați vorbit de ezoterism și nu de paranormal, paranormalul sau parapsihologia este o chestie destul de relativă și…
Și de Țuțea știam, l-am cunoscut personal, luam uneori masa, dacă se poate spune așa, la lactobar Dorna. Era un geniu, un om care uimea prin stilul socratic
Marius Tucă: Și ezoterismul ce vă spune? Ce ne spune astăzi? Sau ce vă spune astăzi după 30-40 de ani de când citeați cărți și materiale legate de ezoterism?
Gelu Voican Voiculescu: Ezoterismul este o doctrină rezervată unui anumit cerc de oameni care, pornind de la anumit aptitudini pe linie intelectuală și doctrinală, puteau să primească o inițiere virtuală în baza căreia, prin diverse exerciții și printr-un travaliu, printr-un lucru intens cu sine însuși, să urce din treaptă în treaptă până la depășirea condiției umane. Asta este ezoterismul.
Marius Tucă: Ce înseamnă depășirea condiției umane?
Gelu Voican Voiculescu: Adică să treacă dincolo de determinările ființei umane.
Marius Tucă: Care să se manifeste cum? La nivel… psihologic…?
Gelu Voican Voiculescu: Mai mult decât psihologic.
Marius Tucă: Ideea de transă…
Gelu Voican Voiculescu: Era vorba de transcendență pură, adică erau oameni care, dacă ajungeau la o asemenea treaptă existența lor era de fapt o aparență și numai în măsura în care erau misionați să acționeze în rândul lumii, al nostru…
Marius Tucă: Îl citiserăți pe Eliade la vremea aceea?
Gelu Voican Voiculescu: Da, bineînțeles, dar cercul ăsta informal în care mă învârteam eu, subscriam la alți autori cunoscuți și de Mircea Eliade, Rene Guenon, Julius Evola și alții și nu numai atâta dar aș vrea să rețineți că în acest domeniu este vorba de o elită restrânsă, nu este un fenomen de masă, ci dimpotrivă e un domeniu în care oamenii sunt foarte puțini, nu sunt numeroși și în România…
Marius Tucă: Sunt foarte puțini aleși pentru asta.
Gelu Voican Voiculescu: Și în România e un spațiu privilegiat pentru domeniul ăsta. Mircea Eliade, Marcel Mihai Avramescu, preotul Mihai Avramescu, poetul Marcel Avramescu, evreu de origine creștinat, Mihail Vâlsan ajuns mare muftiu al Parisului și…
Marius Tucă: Dumneavoastră până la ce nivel, pe ce treaptă ați fost inițiat?
Gelu Voican Voiculescu: Foarte de început.
Marius Tucă: Nu aveați calitățile necesare sau…
Gelu Voican Voiculescu: Al patrulea era Vasile Lovinescu, de care nu am apucat să vă spun, văr cu Eugen Lovinescu, cu cunoscutul istoric literar, de fapt era văr cu Monica Lovinescu, Eugen Lovinescu era frate cu tatăl lui, deci…
Marius Tucă: Nu ați avut calitățile necesare, nu ați studiat suficient, n-ați avut un maestru care să vă inițieze să urcați mai mult pe treptele…?
Gelu Voican Voiculescu: El a fost, dar activitatea lui era foarte, cum să vă spun eu…
Marius Tucă: Restrânsă, nepublică, limitată?
Gelu Voican Voiculescu: Da, el stătea la Fălticeni supravegheat de Securitate, eu m-am dus acolo și imediat am fost chemat la Securitate ce-am căutat acolo…
Marius Tucă: De Noica auziserăți?
Gelu Voican Voiculescu: Da, bineînțeles și citeam operele lui încă din perioada…
Marius Tucă: Și de Pleșu știați?
Gelu Voican Voiculescu: De Pleșu știam.
Marius Tucă: De Liiceanu mai puțin.
Gelu Voican Voiculescu: Mai puțin, deși era mai apropiat de vârsta mea.
Marius Tucă: Țuțea?
Gelu Voican Voiculescu: Și de Țuțea știam, l-am cunoscut personal, luam uneori masa, dacă se poate spune așa, la lactobar Dorna pe colțul ăla curb a lui CA Rosetti cu Scala, colțul ăla rotund, vis-a-vis de fosta cofetărie Scala. Și aveam numeroase discuții cu el și dialoguri pentru că Țuțea era un fenomen și lumea știe foarte puțin că Țuțea a fost de fapt un om de stânga da re considerat exact invers. Și vedeți dumneavoastră, a frecventa asemenea oameni era foarte suspect pentru securitate care nu înțelegea nimic din lucrurile astea dar le suspecta din oficiu.
Marius Tucă: Cum era Țuțea?
Gelu Voican Voiculescu: Țuțea era un geniu. Țuțea era un om care uimea prin stilul socratic. Țuțea nu prea a scris nimic, există poate notițe, înregistrări audio cu reportofonul, dar el în principal era un om de dialog de om la om…
Marius Tucă: Sclipitor?
Gelu Voican Voiculescu: Sclipitor.
Marius Tucă: Spuneți-mi două trei idei de-ale lui Petre Țuțea care v-au cucerit, pe care le-ați auzit atunci, pentru care l-ați admirat, care v-au plăcut.
Gelu Voican Voiculescu: În primul rând raportul lui cu Dumnezeu, poziția lui față de ortodoxie…
Marius Tucă: Păi, detaliați-le un pic. Raportul lui cu Dumnezeu.
Gelu Voican Voiculescu: Raportul lui cu Dumnezeu consta într-o interacțiune directă prin rugăciune și în același timp era un foarte convins ortodox.
Marius Tucă: Credeți în Dumnezeu?
Gelu Voican Voiculescu: Eu, personal, da.
Marius Tucă: Dar cine că suntem doar doi la masa asta. Credeți?
Gelu Voican Voiculescu: Da.
Marius Tucă: Păi și atunci de ce i-ați împușcat pe amărâții ăia doi cu ghilimelele de rigoare în ziua de Crăciun?
Gelu Voican Voiculescu: Pentru că necesitatea impunea acest lucru, se murea în fiecare minut în București și trebuia acționat…
Marius Tucă: Eu cred că nici n-ați știut că e ziua de Crăciun. Ați știut sau nu? Dumneavoastră?
Gelu Voican Voiculescu: E adevărat, în dimineața de 25 când urma să plec la Târgoviște, prietenul meu de atunci aflat cu noi, Aurel Dragoș Munteanu a spus „Aoleu, astăzi e ziua de Crăciun, hai să amânăm” și eu am spus „Nu, lucrurile amânate nu se mai produc”.
Marius Tucă: A, deci ați știut?
Gelu Voican Voiculescu: Nu, atuncea am știut… „Lucrurile amânate nu se mai produc, astăzi suntem păgâni” și am spus-o cu foarte multă…
Marius Tucă: Dar ce ridicați tonul la mine, credeți că o să mă executați și pe mine sau ce?
Gelu Voican Voiculescu: Așa am reprodus-o atuncea cu un ton foarte drastic și am mers mai departe.
Marius Tucă: Chem imediat gărzile și vă leagă de mâini cum l-ați legat voi pe Ceaușescu atuncea.
Gelu Voican Voiculescu: Dacă reușesc să mă lege.
Marius Tucă: Păi la vârsta asta…
Gelu Voican Voiculescu: Nu orice lucru poate fi legat și dezlegat. Poate că am iarba fiarelor.
Partea a doua a interviului va fi difuzată marți, 03 decembrie, de la ora 19.00, pe mediafax.ro