Interviul integral | Marius Tucă Show. Marius Manole: Teatrul e o joacă serioasă. Jucăm cât putem de serios. Chiar pe viață și pe moarte uneori

Despre Rodica Mandache: Am stat o dată și când s-a terminat spectacolul, vii să mă duci acasă? Nu! Ești nesimțit, și mi-a închis.

Marius Manole: Nu că are spectacole acum, uite, n-am fost să vedem și noi la Teatrul Mic.

Marius Tucă: Dar știi că am sunat-o cred că o singură dată după spectacol, zice, măi, lasă-mă că sunt vai de capul meu, dar, zic, ce s-a întâmplat? Acum am ieșit din spectacol. Zicea că au bătut-o în timpul spectacolului și i-au furat și geanta.

Marius Manole: Asta e, dacă joacă la teatrele mici. A jucat la Teatrul Mic, de ce să… acolo sigur că, na, se fură.

Marius Tucă: Măi Marius e spectacolul ăsta extraordinar.

Marius Manole: Am stat o dată și când s-a terminat spectacolul, vii să mă duci acasă? Nu! Ești nesimțit, și mi-a închis. Era frumos să ne audă pe undeva pe la…

Marius Tucă: Săraca? Păi trebuie să ne audă…

Marius Manole: Nu cred că se uită că ea nu e online, ea nu e pe online.

Marius Tucă: Dar pe ce, pe offline?

Marius Manole: Îmi trimite tot felul de lucruri pe mess, nu-ți trimite?

Marius Tucă: Serios? Pe Messenger? Nu. Nu știam că are și messenger, incredibil.

Marius Manole: Uite ne face semn să fim mai…

Marius Tucă: Să? Să fim mai…. Da, stai că mi-a adus telefonul pe emisie.

Marius Manole: S-a pierdut ratingul. A scăzut rich-ul?

Marius Tucă: A scăzut… l-a luat de pe jos, stai.

Marius Manole: N-a sunat nimeni, de aia?

Marius Tucă: Ba da, uite, am primit acum, „Relaxantă, haioasă, interesantă emisiunea dumneavoastră, domnul Alifantis”. E de emisiunea trecută, e primul mesaj.

Marius Manole: Eu cred că nici nu suntem pe nici un site, dacă e să mă întrebi.

Marius Tucă: Da? Cred că nu suntem nicăieri, nu? Săracii. Apropo de săraci, Marius, mi-aduc aminte. De fapt îmi aduc aminte oamenii care ne ascultau la radio și zice, nu se poate, suna unul și zicea „Bună dimineața, sunt Alexandru” și ăla zicea Bună dimineața, voi îi ziceați săracul, n-apuca să spună nimic.

Marius Manole: Săracul, tu îi spuneai, nu eu.

Marius Tucă: De ce ai fi plecat, de ce ai mai fi rămas în radio?

Marius Manole: În radio, am plecat de oboseală și aș mai fi rămas pentru foarte multe alte motive, adică aș face oricând… tot timpul mă gândesc, dacă mă gândesc după aia că trebuie să mă scol la ora 5…

Marius Tucă: Vezi, privind în urmă așa pare ușor acuma, dar în fiecare dimineață și pentru mine era ceva infernal.

Marius Manole: Deci a fost cea mai grea perioadă, dar și cea mai frumoasă perioadă.

Marius Tucă: Asta cu trezitul era ceva infernal și pentru mine, a fost…

Marius Manole: Nu, dar a coincis și cu spectacolele și cu „Dansez pentru tine” și cu…

Marius Tucă: Și nu numai cu spectacolele și cu plecatul în țară, că nu plecaseși până atunci.

Marius Manole: Plecam.

Marius Tucă: Păi plecai când ai început la radio, înainte nu jucai în țară foarte mult.

Marius Manole: Ba da, nu știai tu, nu mă cunoșteai.

Marius Tucă: Dar nu aveai spectacolele… poftim…

Marius Manole: Încerc să mă minimizez…

Marius Tucă: Să te minimalizezi.

Marius Manole: Nu, să mă minimizez, da.

Marius Tucă: Cu ce ai înlocuit radioul în viața ta?

Marius Manole: Cu somnul.

Marius Tucă: Dar ții minte când aveai repetiție dimineața și fugeai de la radio la spectacolul „Crima din strada Lourcine”, da, ăla e un mare succes în continuare nu?

Marius Manole: Da, se joacă cu sala plină, durează o oră și cinci și se joacă cu sala plină.

Marius Tucă: Ăla e spectacolul perfect pentru tine, nu?

Marius Manole: Nici nu știi când a început, începi dintr-un pat și termini într-un pat.

Marius Tucă: Dar mai era un spectacol în care te-am văzut și am vrut să plec, dar erai interesant, păi nu, că tu nu… zi cu surorile două…

Marius Manole: „Memoria Apei”.

Marius Tucă: Nu se mai joacă?

Marius Manole: Se joacă…

Marius Tucă: Îl recomand din tot sufletul.

Marius Manole: Dar am dublură acum.

Marius Tucă: Ai dublură? Și nu te mai cheamă bănuiesc?

Marius Manole: Nu mă mai cheamă că nici nu mi se potrivea rolul că râdea sala când apăream, râdea lumea. Aveam o contabilă, nu mai avem slavă domnului, dar aveam o contabilă, o doamne care, mă rog ne iubeam într-un fel, cobora cu liftul și eu coboram îmbrăcat cu costumașul ăla care zici că eram de pe gard, zici că eram împrumutat de la cineva și am zis bă și-a uitat acasă, dați-i ceva de la cineva mai mare, cine e pe aici prin teatru? Dați-i un costum din ăla… așa. Și coboram pe scări mândru așa că aveam premieră și doamna, se închideau ușile la lift, și a zis bună ce faci? Am premieră. Ce? Memoria apei. Te-am văzut aseară ești foarte prost, baftă… și s-au închis ușile.

Marius Tucă: Păi mai bine decât să zică aia cu…

Marius Manole: Îți dai seama că am râs cu lacrimi, abia atunci am intrat în spectacol cu bucurie, dar exact așa a făcut „te-am văzut aseară, ești foarte prost, baftă”.

Marius Tucă: Minunat, știi că am trăit și eu chestia asta, la un moment dat m-am întâlnit cu cineva într-un restaurant la începuturile mele din televiziune și de obicei oamenii mă salutau, felicitări nu știu ce și m-a oprit un domn, unu oarecare și zice: sunt atât de proaste emisiunile pe care le faceți, felicitări țineți-o tot așa.

Marius Manole: Da, bine pe lângă aia cu ești fanul meu.

Marius Tucă: Bine, aia e genială. Poate reușim să legătura telefonică, că avem un telefon, voiam să dăm și noi mare că avem telefoane, că intrăm în direct cu publicul, că suntem profesioniști. E foarte important să mimez chestia asta că ești profesionist, nici nu trebuie să fii…

Marius Manole: Asta e în orice altă meserie, se practică foarte des…

Marius Tucă: Este?

Marius Manole: Și eu am văzut, o Doamne foarte mult.

Marius Tucă: Adică să ai și de asta, să ai un telefon, să intri în direct, camerele să te filmeze, nu? Când pe tine, când pe celălalt.

Marius Manole: Da, mi-a povestit doamna Rodica ceva, am râs, mă rog nu știu dacă am voie să spun, că a fost într-o librărie astăzi și a zis că ea căuta o carte, Wagner și domnișoara de la casă nu știa să scrie Wagner și a zis cum domnișoară să poate să nu știți? Măcar… știți ceva doamnă sunt tânără.

Marius Tucă: Și ăsta era argumentul că era tânără?

Marius Manole: Da, am râs cu lacrimi, mi s-a părut foarte bună, de acum așa o să fac, când o să îmi spună unu că am jucat prost o să spun „știi ceva sunt tânăr”, mă rog, la mine nu se mai aplică, sunt tânăr doamnă.

Marius Tucă: Hai că avem legătura telefonică, bună seara…

Rodica Mandache: Bună seara, eu sunt Berbec, sunt născută în aprilie…

Marius Manole: A, exact fecioară cum am zis.

Rodica Mandache: Păcat că nu ați știut.

Marius Tucă: În ce zodie sunteți doamna…

Rodica Mandache: Sunt foarte aproape, sunt aici la McDonalds Buzești.

Marius Tucă: Vă luați cina ca un actor care se respectă.

Rodica Mandache: Da, mănânc și seara.

Marius Tucă: Ce serviți, shaworma cu de toate?

Rodica Mandache: Nu, beau un ceai.

Marius Tucă: Ați urmărit emisiunea doamna Mandache?

Rodica Mandache, păi tocmai asta fac, am ieșit de la spital și …

Marius Tucă: Ați fost internată?

Marius Manole: Vai de mine domnul Tucă.

Rodica Mandache: Nu am fost internată, am ieșit de la spital de aici și am văzut că e emisiunea voastră și …

Marius Manole: Da, multă lume a pățit așa în seara asta.

Rodica Mandache: Să nu știi tu când sunt născută, să nu știi tu că sunt berbec…

Marius Manole: Eu nu am spus când sunteți născută, eu am spus că sunteți născută în altă lună decât, de ce mă uit în colo? Eu am spus doar că sunteți fecioară, zodia fecioarei.

Rodia Mandache: Eu nu vreau să vă stric bucuria, se vede că…

Marius Manole: Bucuria reîntâlnirii.

Rodica Mandache: Există ea așa pentru că sunteți împreună, dar nu vreau să vă stric, să vă fac observații.

Marius Tucă: Păi dar puteți să faceți, care ar fi observațiile doamna Rodica? Hai veniți încoace, nu mai stați pe acolo, că deja m-am…

Rodica Mandache: Păi durează un timp până ajung.

Marius Manole: Păi doar traversați strada și…

Marius Tucă: Dar vorbim la telefon, vedeți să nu vă calce mașina când traversați, uitați-vă în stânga, în dreapta… mai sunteți?

Marius Manole. Doamne, uite nici un mesaj nu am primit totuși.

Marius Tucă: Da nimic, nici un mesaj.

Marius Manole: Nu, eu cred că nu se dă pe post.

Marius Tucă: Nu se dă pe post, o să dăm la un moment dat dacă e…

Rodica Mandache: Să nu știți voi că sunt berbec, nu arăt superb, dar nu e nimic…

Marius Tucă: Ba da arătați superb, doamne da ce surpriză, chiar nu mă așteptam…

Marius Manole: Ia uite ce îmi bate inima.

Marius Tucă: Băi frate, uitați-vă…

Rodica Mandache: Îți bate inima când mă vezi? De la cafea?

Marius Tucă: Marius cum fac flash-urile de la aparat de când a intrat. Dar o poză nu a făcut nimeni, frate. Sărut mâna, bine ați venit.

Rodica Mandache: Ce teorii ai.

Marius Manole: Doamna Rodica mă pregătesc să scriu o carte.

Rodica Mandache: Dar ce teorii ai, că ești fericit, că… și asta cu Caramitru cu…

Marius Tucă: Aici luați-l, vreau să…

Marius Manole: Am ars-o, am dat-o.

Rodica Mandache: Ai principii, principii de viață.

Marius Tucă: Ia spuneți doamnă, haideți să îl combatem…

Marius Manole: Dacă ați venit ca să mă criticați și să mă „înjesiți” eu mă retrag.

Rodica Mandache: „Înjesiți” nu, pentru că vreau să îți spun că important este ca un director să fie bun și să facă…

Marius Manole: 100 de ani.

Rodica Mandache: Nu 100, și 100 de ani, (…) a avut trei sau cât?

Marius Manole: 3 ani a ajuns…

Rodica Mandache: Nu trei ani, a avut trei mandate, Roosvelt.

Marius Tucă: Păi nu era director de teatru…

Rodica Mandache: Păi nu, era președinte, voi ați spus în general că să fie…

Marius Manole: Doamna Rodica președintele Americii are două mandate, președintele Americii care conduce lumea asta, are două mandate, a avut trei că a fost o excepție, de atunci nici nu s-a mai dat voie la trei că s-a văzut cât de rău a fost, deci două mandate.

Rodica Mandache: Un director de teatru și directorul Teatrului Național trebuie să aibă un program

Rodica Mandache: Dar de unde știi tu?

Marius Manole: Vai de mine, dar iar mă confundați cu cineva care nu sunt eu? Vai a fugit cineva prin spate, deci de când a venit doamna Mandache se întâmplă tot felul…

Marius Tucă: Băi frate nu ai văzut așa ceva.

Rodica Mandache: Așa și?

Marius Tucă: Intrați în dialog.

Marius Manole: Deci două mandate consider că sunt suficiente.

Rodica Mandache: Nu, un director de teatru și directorul Teatrului Național trebuie să aibă un program, el trebuie să spună: îl am pe ăsta, ăsta e un actor bun, ăsta e un actor foarte bun, ăsta se poate dezvolta, aduc o pleiadă de regizori și …

Marius Tucă: Doamnă, nu ne plictisiți…

Rodica Mandache: Și de aici se pornește și dacă el face, dacă poate să facă, deocamdată nu a făcut, Ciulei era în alte vremuri, era în alt timp, altfel mergeau lucrurile, erau foarte mulți actori buni, dacă mă gândesc la Elisabeta (…) sau știu eu…

Marius Manole: Ce ați spus, că nu ați spus nici un nume… dacă mă gândesc la Elisabeta Er…

Rodica Mandache: Deșteptule, ăsta este un spectacol, Elisabeta se chema și era…

Marius Manole: A, Elisabeta de la Bulandra cu Gina Patrichi, da…

Rodica Mandache: Și erau atât de mulți actori buni că erai năucit în sală.

Marius Tucă: Doamnă, haideți că vă mai certați după aia. Doamna Mandache trebuie să învețe, e mai tânăr și trebuie să învețe de la noi că noi suntem niște profesioniști.

Rodica Mandache: E total defetist…

Marius Tucă: E defetist? Că nu știe ce înseamnă.

Rodica Mandache: Ba știe, vai uite cum arăt, madam Cuțit…

Marius Manole: Suntem din Caragiale toți trei, zici că suntem la…

Marius Tucă: Doamna Rodica, hai că au început să curgă mesajele ce naibii doamne, hai pe bune, ia uite: primiți cu colindu”, deci ninge în decembrie, ceva oribil, despre emisiunea din înainte.

Rodica Mandache: Ne înjură?

Marius Manole: Nu.

Marius Tucă: Știți ce vreau să vă întreb doamna Mandache?

Marius Manole: „Nu primiți mesaje că vă urmărim cu gura căscată și cu zâmbetele pe buze, ce să mai zicem noi? Îmi era dor de combinația asta”.

Marius Tucă: Da, ia că sună și un angajat de al dumneavoastră, Ștefan… da, vă rog, vreți să vă bag în direct?

Marius Manole: Nu mai băgați în direct pe nimeni, vă rog eu mult.

Rodica Mandache: Nu, nu trebuie.

Marius Tucă: Atunci închideți telefonul.

Marius Manole: Mă așteaptă cineva la… vă rog eu mult, am întâlnire.

Marius Tucă: Ai întâlnire tu?

Marius Manole: Da.

Marius Tucă: Păi nu, trebuie să tragi niște testimoniale la radio. Doamna Rodica…

Marius Manole: Nu beți din paharul meu…

Marius Tucă: Doamne de când a venit aici ce face, fratele meu.

Marius Manole: Mi-a băut din pahar. E acuma nu iau eu toate bolile?

Marius Tucă: Doamna Rodica haideți să purtăm un dialog civilizat, voiam să vă întreb dacă apreciați felul în care eu pun întrebările, felul în care eu articulez, în care… dacă v-a plăcut.

Rodica Mandache: Eu te apreciez pe dumneata domnule Marius Tucă, te apreciez mult și întrebările sunt bune, dar ești atât de topit de amor de când l-ai văzut încât…

Marius Manole: Îmi era dor de Marius.

Marius Tucă: Doamnă dacă trecem la jigniri și eu pot să îi aduc o grămadă de jigniri.

Rodica Mandache: Ia?

Marius Tucă: Păi cum ar fi de exemplu, ați văzut cum arătați în seara asta?

Marius Manole: Ați văzut agrafele din păr că nu le-a scos, din pălărie? Are o pălărie plină de agrafe, dar știi de ce le are? Că obișnuiește dacă cumva e la cineva desprins așa, scoate repede și prinde la… uite…

Rodica Mandache: Da, uite…

Marius Manole: Și acuma să fi scos și peruca… să fi căzut peruca.

Marius Tucă: Foarte frumos doamna Rodica, eu vă spun dacă aș mai avea o dată 73 de ani sau cât, mă rog 75…

Marius Manole: V-ați îndrăgostit, eu mă retrag pentru că tineretul nu are ce căuta la masa aceasta. Eu mă duc că am o întâlnire la restaurant.

Marius Tucă: Da, întâlnirea la restaurant e mai târziu.

Rodica Mandache: Da e cazul să… da.

Marius Manole: Pe mine mă mai așteaptă și restaurantul.

Marius Tucă: Doamna Rodica, vă aduceți aminte vremurile când mâncam fuagra și ce vremuri, cum…

Marius Manole: Dar când ați avut?

Marius Tucă: Păi ție nu ți-am dat, tu numai fuagra și paste de fuagra…

Marius Manole: Păi eu sunt împotriva fuagra-ului, de când ne-am despărțit eu m-am schimbat. Marius eu folosesc bio, nu mai mănânc carne…

Marius Tucă: Nu mai mănânci fuagra…

Rodica Mandache: Acum suntem în post.

Marius Manole: Acum suntem în post.

M-a dus la Biserică, s-a pus ea sub patrafir, după care i-a zis la domnul preot sau cum se zice, a zis „părinte fă-l și pe ăsta bine”

Marius Tucă: Dumneavoastră vorbiți de post și rugăciune când știm bine că ați trăit în viața asta cât alte actrițe au trăit în 100 de ani, vorba lui Marius.

Rodica Mandache: Colegele mele din când în când îmi spun, tu de ce ții post?

Marius Manole: Cu scârbă.

Marius Tucă: Corect, cu scârbă. Doamna Rodica…

Marius Manole: Cum s-a dus la Biserica și s-a pus sub patrafir…

Marius Tucă: Cum vedeți…

Marius Manole: M-a dus la Biserică, s-a pus ea sub patrafir, după care i-a zis la domnul preot sau cum se zice, a zis „părinte fă-l și pe ăsta bine”, s-a uitat omul ăla…

Rodica Mandache: Nu am zis așa…

Marius Manole: Ba da, așa ați zis.

Rodica Mandache: Faceți rugăciuni și pentru el că e bolnav.

Marius Manole: Nu, ați spus „părinte faceți-l și pe ăsta bine”, că s-a uitat …

Rodica Mandache: Că nu eram tâmpită.

Marius Manole: Nu erați tâmpită, dar aveați și admiratori, probabil că făceați un pic de spectacol, nu știu.

Rodica Mandache: Ce admiratori?

Marius Manole: E, la Biserică aveați foarte mulți admiratori.

Marius Tucă: Păi aveați, cutia milei, sunt mulți admiratori pe care îi aveți la Biserică.

Marius Manole: Erau mulți de vârsta…

Marius Tucă: Doamna Rodica, Marius știți foarte bine că dânsul e pe horoscop pe asta pe zodii și v-a dat…

Rodica Mandache: Mi-a dat Fecioară, dar eu sunt Berbec…

Marius Tucă: V-a dat Fecioară…

Marius Manole: Doamnă, v-am dat ca zodie, eu nu v-am dat ca lună de naștere, eu știam că sunteți născută în aprilie…

Rodica Mandache: Păi dar zodia… sunt berbec, în aprilie.

Marius Manole: Eu nu am vrut să spun doamnă să știe toată lumea să vă fac de rușine, eu știam că sunteți născută pe (…) aprilie.

Rodica Mandache: Eram fecioară în „Un tramvai numit dorință”, într-adevăr eram fecioară…

Marius Manole: Da, a căzut emisiunea asta.

Marius Tucă: Și spune Marius că se aspectează foarte tare, bine pe dragoste…

Marius Manole: Am zis bine pe carieră, bine pe bani… nu știm cum o să fie că de la o…

Marius Tucă: Mai puțin pe sănătate…

Marius Manole: De la o vreme nu mai funcționează…

Rodica Mandache: Ce?

Marius Manole: Nu mai funcționează prezicerile, adică noi, cum stăm între noi ăștia care ne pricepem la zodii avem …

Rodica Mandache: Voi de mine vorbiți acuma?

Marius Manole: Nu.

Marius Tucă: Nu, Doamne ferește, dar…

Marius Manole: Noi vorbim de o anumită etapă.

Marius Tucă: Persoanele de față se exclud, nu se discută, dar el zicea că pe sănătate s-ar putea, adică să nu se mai prezică…

Marius Manole: Sau s-ar putea să fie foarte bine și să îmi treacă așteptările.

Marius Tucă: Adică să treceți de 77-78.

Marius Manole: Doamne Ajută, să fim sănătoși.

Marius Tucă: Numai bine, sănătate, la mulți ani. Cum vedeți revederea noastră? Cum revedeți, vedeți întâlnirea dintre noi pe instastory?

Marius Manole: Mie mi-au dat „lăcrimile” la început.

Rodica Mandache: Da o simt foarte, foarte senzuală așa, mă încălzesc, mă…

Marius Tucă: Credeți că Manole s-a schimbat în bine, în rău în perioada asta de când nu ne-am mai văzut, de când nu ne-am mai auzit?

Rodica Mandache: Manole? Desigur că s-a schimbat, dar unde mai e personajul ăla.

Marius Manole: Știți m-am întâlnit cu doamna Dorina Lazăr, pe care o iubesc foarte tare în continuare, toată viața mi-a plăcut și eram în mașină, eram în față la Bulandra, aveam Richard III și eram în mașină, era cu geamul deschis și a făcut așa, noi mă rog suntem într-un mic conflict tot așa cu alte generații și ea a deschis geamul și așa și a făcut „Bună Manole, ce faci?” zic „Am spectacol”, „Și tu?” și a plecat.

Rodica Mandache: Mi-a zis că aveam spectacol împreună și a zis: m-am întâlnit cu Manole, zic dar el nu mai conduce, eu intrasem în… și a zis că erați în două taxiuri?

Marius Manole: Eu eram pe jos.

Marius Tucă: Doamna Mandache spuneți-mi o amintire care vă leagă foarte puternic de noi din perioada în care am făcut radio și ne-am dat în stambă ani de zile…

Marius Manole: Din care am fost îndrăgostiți…

Marius Tucă: În auzul tuturor.

Rodica Mandache: Mi-a plăcut înainte de Crăciun când am fost la teatrul Metropolis și am făcut un fel de jubiliară și a trebuit, de fiecare dată ne pregăteam și eu și el cu poezii…

Marius Manole: Cu poezii, cu povești, ca la admitere.

Rodica Mandache: Toți cum eram la școală așa, a venit Horațiu Mălăele și mi-a aduc aminte că și Alifantis și făcuseră și ei un mini spectacol, bun asta așa era o emisiune frumoasă și am primit de la Gabi Aronovici, multe, multe flori Crăciunițe, era roșul tot, toată scena…

Marius Manole: Vedeți aici nu s-a mai dat nimic.

Rodica Mandache: Da, dar sunt eu și…

Marius Tucă: Fosta colaboratoare… iertați-mă doar o secundă, păstrați-vă ideea, sigur o să o uitați, hai ziceți, ziceți…

Rodica Mandache: Și cel mai frumos lucru a fost că am plecat toți trei la Poesia și simțeam o fericire atât de…

Marius Tucă: Și am consumat băuturi alcoolice.

Rodica Mandache: Nu, eu, dacă voi nu, simțeam o fericire atât de mare de parcă cucerisem Pământul nedesțelenite, așa exact.

Marius Manole: Da și mie mi-a plăcut…

Marius Tucă: Da și mie mi-a plăcut, extraordinar, dar e momentul să…

Marius Manole: A fost că nu ne-am apucat…

Rodica Mandache: Și eram spectatorul fericirii mele.

Marius Tucă: E momentul să vă întrerup această euforie pentru că publicul și scade foarte tare „riciul” când devenim sentimentali pe love, pe nu știu ce. Uite, fosta colegă de scenă și chiar am înțeles de viață, dacă a fost sau nu a fost, cum fost și cu Eusebiu Ștefănescu, Oana Paraschiv dacă vă spune ceva numele…

Marius Manole: Dar ne-am mai comunicat să știi, eu m-am întâlnit și cu tatăl (…) și cu tata socru…

Marius Tucă: … la aprofundare sau?

Marius Manole: Nu…

Marius Tucă: S-a terminat atunci brusc…

Marius Manole: Ea a plecat la alt post.

Rodica Mandache: M-a dus la Biserică, s-a pus ea sub patrafir, după care i-a zis la domnul preot sau cum se zice, a zis „părinte fă-l și pe ăsta bine”

Marius Tucă: A fost sau nu a fost? Cum a fost și la Rodica cu…

Marius Manole: Eu zic că nu a fost.

Marius Tucă: A, dar nu, cu Râlea intrasem într-un dialog și… dar nu am putut să aflăm…

Marius Manole: Cu domnul Marian Râlea…

Rodica Mandache: Domnu Tucă eu am așa o pleiadă și atâtea căsnicii am cimentat, atâția soți s-au întors acasă fericiți încât…

Marius Manole: Dumnezeule, opriți camerele, a zis ceva.

Marius Tucă: Ce a zis? Soți care s-au întors acasă fericiți, doamna Rodica haideți ce naibii că ne vede lumea și ne…

Rodica Mandache: Am cimentat foarte multe…

Marius Tucă: … și eu eram obișnuit cu butonul și tu aveai din ăla scump. „De ce nu mai conducem, mor de râs, ce e cu inelul ăla pe degetul lui Manole”, ce inel?

Marius Manole: Păi în primul rând că e foarte modern, ceea ce foarte puțină… ați văzut banana aia lipită cu un scoch?

Marius Tucă: Aia da, e artă.

Marius Manole: E, deci este un inel foarte frumos…

Rodica Mandache: Nu e adevărat, e de bună calitate nu e nici Kitschos și nu e ceva…

Marius Manole: Nu mai zic că e de bună calitate.

Rodica Mandache: Nu e jocul ăsta de Kitsch, dar îți stă prost ție pentru că e…

Marius Manole: Doamna Rodica hai să lăsăm publicul să hotărască…

Rodica Mandache: Ca și cum ai pune la o sperietoare de ciori, ai pune instrumente…

Marius Manole: Sunteți de acord, da? Au zis și colegii că da, poftim îl vreți cadou? Luați-l.

Marius Tucă: Stați un pic jignire la Manole, stați un pic, că mesajele curg, „frumos își mai recapătă și Manole umorul, vezi dacă a plecat de lângă noi”…

Marius Manole: Cine a zis?

Marius Tucă: Care a citit, așa, unul dintre … ne era dor de voie, așteptăm un podcast cu matinalele voastre, chiar unde o fi podcast-ul, vă iubesc, ce bucurie să vă văd împreună, vă îmbrățișez, Desdemona. Fanii noștri și tinerețea de la radio, cât aveam 10-20 cu ăia am rămas.

Marius Manole: Cu ăia am rămas, cu o să murim.

Marius Tucă: Întrebările, cum am spus și cum am întrebat de roluri și de…

Rodica Mandache: Bine, bine, amândoi sunteți bine, dar…

Marius Manole: E o lipsă de medicamente.

Marius Tucă: De dimineața le-am luat, să nu vă cadă proteza doamnă…

Rodica Mandache: Dar nu am proteză…

Marius Manole: Nu are domnule…

Marius Tucă: Dar dați-i, aduceți-i niște apă că moare de sete săraca.

Marius Manole: Vai de mine ne-a făcut de râs, iar ne-am făcut de râs.

Marius Tucă: Ziceți că sunteți invitata noastră specială, aveți de Crăciun tot ce trebuie?

Rodica Mandache: Dar te-a întrebat în ăștia 30 de ani ce ți s-a întâmplat?

Marius Manole: Nu am mai apucat. Am spus trei întâlniri și acolo s-a terminat întrebarea, ce mi s-a întâmplat? Păi ce mi s-a întâmplat în ăștia 30 de ani? M-am format, m-am maturizat, am îmbătrânit, m-am experimentat…

Rodica Mandache: Nu, nu pot să spun, asta cu bătrânețea.

Marius Tucă: E tânăr, pare mai tânăr decât e…

Marius Manole: De la fond de ten că sunt dat…

Marius Tucă: Pare mai tânăr decât e în realitate.

Rodica Mandache: Nu, pari mai tânăr îmi place felul ăsta de a te apăra și a găsi niște platoșe să ne arunci nouă cu praf în ochi și să spui că „știi eu așa sunt”…

Marius Manole: Unde m-ați chemat? Oameni buni de ce am venit?

Marius Tucă: Așa, atacați-l.

Rodica Mandache: Nu e chiar așa…

Marius Manole: Dar de ce nu e așa? Contraziceți-mi o teorie, una din teorii.

Rodica Mandache: Da.

Marius Manole: Ia, liniște în platou, a păi dacă râdem nu am făcut nimic.

Rodica Mandache: Un spectacol, dau un exemplu de spectacol, pot să spun, eu ți le-am văzut pe toate, tu pe care le-ai văzut, pe ale mele?

Marius Manole: Nu am mai văzut, nu am văzut Tramvaiul și nu am văzut Dabija cred că.

Rodica Mandache: Și?

Marius Manole: Și ce să zic?

Rodica Mandache: În rest ai văzut tot?

Marius Manole: Am văzut, majoritatea cred.

Rodica Mandache: Bun, eu le-am văzut pe toate și În Ploaie, tu nu ai apucat să îl vezi, pentru mine este un spectacol minunat, mă bucur că l-am văzut la repetiția…

Marius Manole: A fost repetiția de dinainte și mi-a zis după repetiție, imediat mi-a zis, ești foarte prost în spectacolul ăsta din păcate…

Marius Tucă: Foarte bine sinceritatea e…

Rodica Mandache: Nu am zis, am văzut, mi-a plăcut foarte mult, i-am spus că e întuneric tot timpul…

Marius Manole: Am schimbat…

Rodica Mandache: Ai schimbat, era Istvan Teglas minunat și am…

Marius Tucă: Istvan ca de obicei, da…

Marius Manole: Ce să facă, juca și el săracu cu neprofesionist.

Rodica Mandache: Și am zis „tu ești prost” și după aceea am înțeles că ești mai bun.

Marius Tucă: Dar ce vreți să îi spuneți doamna Rodica?

Marius Manole: Nu cu mult. Că e mai bogat, asta vrea să zică…

Marius Tucă: Că e mai bogat?

Rodica Mandache: Nu, e mult mai bun acuma după ce i s-a spus că e prost.