INTERVIURILE GÂNDUL. Cum văd senatorii americani McCain, Johnson și Murphy problema Rusiei. ”Este o BENZINĂRIE MAFIOTĂ care se dă drept țară”

O altă temă atinsă în cadrul interviului a fost necesitatea câștigării independenței energetice a Europei față de gazul și petrolul Rusiei, acest lucru implicând cel puțin dezbaterea privind cum ar trebui exploatate, respectând normele de mediu, propriile resurse naturale, inclusiv gazele de șist.

Senatorii au arătat că Rusia nu poate fi combătută eficient dacă statele europene nu își recâștigă independența energetică, iar subiectul exploatării propriilor resurse naturale, inclusiv a gazelor de șist, chiar dacă este delicat, trebuie dezbătut și pus în balanța geopolitică. McCain a numit Rusia „o benzinărie mafiotă care se dă drept țară”. Totodată, americanii au arătat că întărirea NATO pe flancul estic nu presupune crearea de noi baze militare, ci exploatarea mai puternică a celor existente. Nu în ultimul rând, senatorii au vorbit despre lupta anticorupție ca fiind esențială pentru investițiile necesare atingerii independenței față de Rusia, ei spunând printre altele că ideea unui Parlament care să își protejeze propriii membri în fața unor anchete ale procurorilor ar fi luată în râs în SUA, unde nu există niciun fel de imunitate în fața legii.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

CITIȚI MAI JOS RĂSPUNSURILE INTEGRALE ALE SENATORILOR AMERICANI LA ÎNTREBĂRILE CU PRIVIRE LA RUSIA:

Florin Negruțiu: Domnilor senatori McCain, Murphy, Johnson, bine ați venit în România, bine ați venit la Gândul Live. Vă mulțumesc pentru acest interviu exclusiv. Domnule senator McCain, președintele Obama a spus, miercuri, că România nu este singură, că Polonia nu este singură, că țările baltice nu sunt singure. Oficialii americani, din ramurile legislative sau executive, vizitează această parte a Europei, pentru a-i reasigura pe aliați că nu sunt singuri, că nu sunt lăsați în urmă. Vi se pare că există o amenințare reală față de aceste țări, din partea Rusiei, o amenințare directă pentru o țară ca România, care este membră UE și NATO? Care este cel mai rău scenariu pentru România?

John McCain: Nu văd o amenințare directă în sensul convențional, un motiv fiind Articolul 5 al Tratatului NATO. Dar văd posibilitatea unei destabilizări, de exemplu în Moldova, Transnistria, la Odessa, știm că Vladimir Putin continuă să trimită agenți FSB și alte trupe rusești în Ucraina, în ciuda declarațiilor sale care spun că nu. Cred că există amenințarea unei destabilizări mai ales în Moldova, care ar putea să urmeze, și de aceea este extrem de important să arătăm solidaritatea noastră și dorința de a sprijini și coopera, iar asta include exerciții militare extinse – România este locul ideal, pentru că are infrastructura ca noi să venim să facem exerciții cu armata română și alți aliați. Deci, cât privește o amenințare directă de tipul războiului convențional, nu. Cât privește destabilizarea, cred că este o provocare serioasă.

Florin Negruțiu: Ați declarat cu mai multe ocazii că acesta nu este un Război Rece, evitați să folosiți termenul de Război Rece, deși domnul Putin joacă pe tabla de șah a Războiului Rece. Dacă ați vorbi cu președintele Obama, ce i-ați spune despre cât de serioasă este această criză, cum i-ați descrie această criză, cum ați numi-o?

John McCain: În primul rând, cred că președintele Obama este conștient de cât de serioasă este această situație, este unul dintre motivele pentru care a dat asigurări privind sprijinul financiar și alte domenii de cooperare. Ce trebuie noi să facem, una dintre provocările noastre, este să mergem înapoi la colegii noștri din Congres și să le explicăm cât de important este acest tip de sprijin și cum ar putea să implice folosirea banilor de la contribuabili, trimiterea de trupe cel puțin pe termen scurt. Deci nu cred că e nevoie să îi spun președintelui Obama cât de serioasă este situația, dar i-aș spune că, în opinia mea și a prietenilor noștri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost față de acțiunile lui Vladimir Putin.

Florin Negruțiu: Dar dacă nu este un război rece, cum l-ați numi?

John McCain: Aș spune că este vorba de ambițiile lui Vladimir Putin de a reinstaura vechiul Imperiu Rus, despre credința sa că Ucraina este perla coroanei Imperiului Rus. Henry Kissinger spunea că Rusia cu Ucraina este un imperiu, iar fără ea este o țară. Deci cred că este o perioadă în care Vladimir Putin încearcă să folosească diverse instrumente pe care le are la dispoziție, inclusiv energia, pentru a crește influența rusească mai ales în estul Europei.

Florin Negruțiu: Domnilor senatori Johnson, Murphy, vă adresez această întrebare amândurora. Ați lucrat împreună la legea privind alianța bipartizană cu NATO, care promovează întărirea alianței cu NATO. Încearcă Statele Unite să construiască o strategie de izolare, care a funcționat în timpul Războiului Rece, pe care europenii nu sunt capabili să o implementeze singuri?

Christopher Murphy: În mod clar ne-a fost reamintită importanța NATO, după ani și ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce privește alianța transatlantică, recunoaștem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să își asume noi angajamente, pe care președintele le-a anunțat, o nouă inițiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relația de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă același lucru. Suntem încurajați de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a crește cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte țări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiții. Noi credem că putem susține acest caz în fața Congresului SUA, că ar trebui să investim în parteneriatul cu NATO, dar trebuie să vedem că aceleași investiții vin și din Europa. În același timp, trebuie să regândim ce înseamnă Articolul 5. El a fost creat să oprească o incursiune militară tradițională într-o țară aliată NATO, dar vedem că Rusia și Putin pun la punct un nou tip de război, în care nu trimite trupe dincolo de granițe, fie că e vorba de Transnistria, Abhazia și acum estul Ucrainei, ci folosesc provocări și intimidări, mită și sprijin pentru grupările separatiste să preia controlul unei regiuni, fără trimiterea de trupe militare. Deci trebuie să regândim ce înseamnă această protecție în NATO, pentru că dacă scapă cu aceste activități din estul Ucrainei, am putea vedea în viitor activități similare în țările baltice. Trebuie să fim foarte clari ce fel de protecție oferă NATO.

Ron Johnson: Eu cred că trebuie să recunoaștem că SUA cheltuiesc deja în jur de 600 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, aproape 4% din economia noastră. Dacă fiecare țară NATO ar atinge acea țintă de 2%, ar însemna un plus de 82 de miliarde de dolari pe an pentru apărare. Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar țările europene chiar trebuie să vină și ele cu o contribuție și să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare. Cealaltă componentă foarte importantă este că, dacă vrem să facem Europa sigură, liberă și prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol și gaz și dependența Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiții pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, și ca să faci asta e nevoie să scapi de corupție. Suntem foarte mulțumiți de România, suntem impresionați de un procuror special anticorupție pe care l-am întâlnit aseară, vrem să facem tot ce putem pentru a-i sprijini eforturile aici, pentru că asta e cu adevărat necesar, trebuie stârpită corupția din toate țările europene, pentru a putea atrage genul de investiții care să te facă mai independent de rezervele rusești de gaz și petrol.

Florin Negruțiu: Este încă NATO o alianță funcțională? Pentru că există țări europene care privesc diferit Rusia, care au perspective diferite. Ați putea construi o altă alianță cu țările est-europene, un fel de urmaș al NATO? Au existat dezbateri despre asta.

Ron Johnson: Este absolut funcțională și este important să înțelegem că NATO este o alianță defensivă. NATO nu amenință pe nimeni. Este un argument foarte important. Vladimir Putin nu trebuie să se simtă amenințat de NATO, dar trebuie să ne asigurăm că este o alianță puternică, ce poate fi mereu îmbunătățită. Dar eu sunt mai preocupat de activitatea economică pe care Vladimir Putin o folosește…

„Am fost dezamăgit de reacția europenilor față de agresiunea clară a lui Vladimir Putin”

Florin Negruțiu: Nu credeți că liniile NATO sunt prea departe în Vest, față de linia actuală de conflict?

John McCain: Trebuie să fiu foarte direct. Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacția europenilor față de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. A existat un acord la Budapesta, când Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear, care spunea că integritatea teritorială a Ucrainei va fi respectată, iar Crimeea făcea parte din el. Dar nu am fost surprins. De ce? Din cauza dependenței europene de energia rusească. Cheia pentru asta, după cum a spus senatorul Johnson, este să facem toate eforturile pentru a câștiga independența energetică a acestor țări și cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacție mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin. Este un fapt.

Christopher Murphy: Avem unele țări în Europa care nu stau nemișcate în fața agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franța trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact același model folosit pentru preluarea Crimeei. Deci cred că aveți dreptate când sugerați că sunt tensiuni și întrebări în Alianță, dar din crize se naște oportunitatea, iar oportunitatea este să-i convingem pe europeni că aceasta este o alianță în care merită să investească.

Florin Negruțiu: Dar revenind la întrebare, vedeți o nouă structură care să organizeze această regiune?

John McCain: Nu, structura NATO este bună, NATO este probabil cea mai de succes alianță din istorie, dacă te uiți de când a fost creată, până la prăbușirea Uniunii Sovietice, la cooperarea transatlantică și din interiorul comunității europene. Trebuie doar să ai curajul să reacționezi în fața lui Vladimir Putin și să iei niște măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, și aici mă refer în mod special la Germania. Este doar un fapt fundamental.

Ron Johnson: Ce s-a întâmplat în Ucraina a fost un semnal de alarmă, nu doar pentru America, ci pentru toată Europa. Acum trebuie să răspundem acestui semnal și să reinvestim în NATO, să întărim această structură și să facem activitatea economică să avanseze, pentru a-l slăbi pe Vladimir Putin. Acesta este răspunsul cel mai bun.

Christopher Murphy: Și să aloci resursele cum se cuvine, adică este o întrebare legitimă unde ar trebui să se afle grosul trupelor în interiorul NATO. Și cred că este un argument foarte clar, susținut de țările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul și estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătății apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO.
John McCain: Vreau să adaug că asta nu înseamnă o nouă bază militară aici, ci doar, de exemplu în România, să folosim facilitățil existente, să facem exerciții comune în mod regulat și trupele să se ruleze aici. Dar nu există îndoială că evenimentele din ultimul an au subliniat nevoia de a pune un accent mult mai mare pe capabilitățile NATO din această parte a Alianței.

Florin Negruțiu: Prin baze regulate înțelegeți baze permanente NATO-SUA în țări ca România?

John McCain: Nu, sunt baze de aici, baze din regiune pe care le putem folosi pentru operațiuni comune, putem activa, antrena apoi rula trupele. Nu vom cheltui bani pentru a construi școli, spitale în baze tradiționale, pe care le știm din Războiul Rece, pentru că nici nu este nevoie, așa cum a arătat senatorul Murphy, asta nu e o confruntare în care rușii să intre printr-o breșă, este vorba de un nou război de tip neregulat cu care ne confruntăm.

Florin Negruțiu: Deci nu sprijiniți ideea unor baze NATO permanente în țările din estul Europei?

John McCain: Sprijin ideea bazelor existente deja și extinderea capabilităților din bazele existente, în care putem avea exerciții comune nu doar cu țara gazdă, ci și cu alte state NATO. Și asta în baza unui program regulat și continuu.

„Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept țară”

Florin Negruțiu: Ați numit Rusia o benzinărie care se dă drept țară…

John McCain: Da, și apoi m-am corectat, am spus o benzinărie mafiotă care se dă drept țară.

Florin Negruțiu: Știm cu toții că multe țări europene sunt dependente de energia rusească. Vedeți vreo soluție pe termen scurt pentru a depăși această dependență?

Ron Johnson: Ar fi util dacă SUA ar anunța că aprobă legislația pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem piețe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important. Dar dacă am reduce corupția…

Florin Negruțiu: Ar fi vorba de o investiție din ambele părți.

„Dacă am începe să atacăm corupția din estul Europei, investițiile ar curge în Europa”

Ron Johnson: Dacă am începe să atacăm corupția din estul Europei, investițiile ar curge în Europa, ați putea începe să folosiți propriile resurse naturale. Știu că există clar îngrijorări de mediu, dar noi avem o imensă revoluție energetică în America, din cauza fracturării hidraulice. Voi aveți aici în Europa resurse de energie și ar fi de ajutor dacă ați începe să le exploatați. Orice se poate face pe termen scurt, pentru a-i semnala lui Putin că zilele sale de monopol s-au terminat, cred că va duce la detensionare și va mișca lucrurile în direcția cea bună.

Christopher Murphy: Există semnale pe termen scurt, dar nu există soluții pe termen scurt. Va fi un angajament pe termen lung în problema independenție energetice, iar în SUA avem o dezbatere dacă are sens să exportăm GNL. Opinia mea este că dacă eu sprijin asta, vreau să fiu sigur că Europa este gata să-și creeze propriile rezerve de energie, iar România este un exemplu de țară care s-a dedicat explorării acestui potențial, dar Germania își închide centralele nucleare, alte țări din Europa refuză chiar să aibă o discuție despre fracturarea hidraulică. Deci acesta trebuie să fie un parteneriat, iar sugestia lui Tusk pentru o cooperare colectivă pe energie în Europa este foarte importantă.