INTERVIURILE GÂNDUL. Ioan Irimie, alegerea Monei Pivniceru pentru șefia DNA: „Aș vrea eliminarea avizelor pentru urmărirea penală a demnitarilor”. EXCLUSIV

Procurorul Ioan Irimie este propunerea Ministrului Pivniceru pentru funcția de procuror șef al DNA. Irimie este procuror de 34 de ani, activează în cadrul DNA Cluj. Într-un interviu realizat în timpul concursului de la MJ, procurorul Irimie a declarat că este împotriva unui control parlamentar al parchetelor. Procurorul clujean susține că militează pentru eliminarea avizului parlamentar în cazul miniștrilor cercetați pentru corupție. „Așa cum e prevăzut în MCV sarcina principală a DNA este să investigheze marea corupție și corupția medie”, a mai declarat procurorul Irimie.

Potrivit legii, începerea urmăririi penale a miniștrilor nu se poate face fără avizul președintelui sau al parlamentului.

Interviu Ioan Irimie propus pt DNA by BiroAttilaGD

Citește mai jos un interviu realizat cu procurorul Ioan Irimie

gândul: De ce doriți să ocupați funcția de procuror șef DNA?

Ioan Irimie: Sunt procuror de 34 de ani. Am lucrat la toate nivelurile de parchete inclusiv în cadrul Parchetului General și în cadrul structurii centrale a DNA. Consider că am dobândit o experiență bogată atât ca și profesionist al urmăririi, cât și în ceea ce privește managementul. Cred că experiența mea poate să contribuie pe termemen mediu pentru buna funcționare a DNA.

gândul: După cum ați văzut, procurorul șef DNA ,pe lângă atribuțiile de management, este și ținta criticilor mediului politic. Cum veți reacționa dacă lideri ai partidelor vă vor acuza de partizanat politic?

Ioan Irimie: Așa este. În primul rând chiar dacă am efectuat anchete importante nu am întâlnit astfel de situații. Lupta politică nu poate fi tranșată prin actul de justiție. Procurorul se bucură de o stabilitate. Interesul meu și interesul magistraților este ca procurorul să se bucure de independență. Așa cum se întâmplă în cazul judecătorilor.

gândul: DNA a fost lăudat în rapoartele pe Justiție. În viziunea dvs. care sunt punctele slabe ale activității DNA?

Ioan Irimie: Am în vedere rapoartele Comisie Europene către Parlamentul European și am în vedere faptul că UE monitorizează activitatea Justiției din România prin MCV. Principalul obiectiv îl reprezintă identificarea corupției care este principal problemă a societății românești. Deficiențe sunt multe. În principal avem o lipsă de procurori și personal auxiliar în DNA. Vedem și o inconsecvență a clasei politice și a Parlamentului care în multe situații nu a aprobat urmărirea penală a unor foști și actuali miniștri care aveau și calitatea de parlamentari.

gândul: Cum ați putea dvs. rezolva acestă problemă?

Ioan Irimie: Este adevărat că noi nu avem dreptul la inițiativă legislativă, dar prin Ministerul Justiției se pot rezolva unele probleme. Pentru a combate fenomenul de corupție ar trebui interinstituțional o responsabilizare a tuturor instituțiilor. La ora actuală, așa cum se arată în rapoartele MCV, sesizările privind cazurile de corupție venite de la alte instituții sunt aproape inexistente.

gândul: Cum vedeți dvs. relația procuror șef DNA – președinte? Dar relația cu mediul politic?

Ioan Irimie: Președintele este un factor de stabilitate a societății. El poate să traseze sarcini pentru societate. Poate să semnaleze vulnerabilitățile din societate. Una din problemele care trebuie rezolvată este corupția. Cercetarea penală revine doar procurorului. Forța politică nu trebuie să intervină in actul de Justiție. Politicienii nu trebuie să submineze activitatea DNA sau să influențeze activitatea procurorilor.

Spre exemplu, în cazul avizelor privind urmărirea penală a miniștrilor sunt de părere ca aceste avize trebuie eliminate. Acum ei au o imunitate de facto care influențeză negative investigațiile și anhetele penale ale procurorilor.

gândul: De principiu, în opinia dvs., cât de normal este ca martorii să fie audiați pe stradă cu biblia în mână de către procurori?

Ioan Irimie: De fapt, nu vorbim de o audiere pe stradă. Procurorul este cel care își face un plan de anchetă și stabilește când face audierile. De regulă, ancheta penală se face la sediul instituției, dar nu întodeauna. Există situații în care persoanele care, din cauze excepționale, vârsta sau o starea de sănătate nu permit prezența lor la sediul parchetului. În aceste cazuri pentru celeritate, pentru operativitatea anchetei penale procurorii pot face audieri la domiciliul persoanelor. Astfel audierea se face într-un spațiu din localitate de domiciliu. Nu putem însă vorbi de o audiere în stradă. Cred că a fost o manipulare. Nu cred că procurorul sau polițistul audiază în stradă, pe genunchi, o persoană în mijlocul șoselei. Nu se poate acest lucru. Nimeni însă nu mă oprește să mă deplasez în teritoriu și într-un spațiu adecvat cu respectarea prevederilor legate să audieze persoanele respective.

gândul: În ipoteza în care veți ajunge procuror șef DNA dosarele de mare corupție vor fi o prioritate sau veți avea o altă abordare?

Ioan Irimie: Așa cum e prevăzut în MCV sarcina principală a DNA este să investigheze marea corupție și corupția medie. Atâta timp cât vor exista sesizări referitor la personae cu funcții importante din România suntem obligați să efectuăm acele investigații. Dacă sunt probe și indicii, suntem obligați să începem urmărirea penală. Prioritatea DNA este lupta împotriva corupției. Sunt și alte domenii vizate: achizițiile publice, fondurile europene, asistența medical sau administrația locală.

gândul: Comisia Europeană și CSM a criticat MJ pentru procedura de selectare a procurorului general și a șefului DNA. Daniel Morar spune că acest concurs este o farsă. Până la urma legitimați o farsă, o procedura netransparentă sau considerați că este un concurs real?

Ioan Irimie: Ministrul Justiției a respectat la acest moment legislația privind numirea procurorului șef DNA și a procurorului general. Ceea ce a adus în plus a fost că orice magistrat care are peste 10 ani de vechime se poate înscrie la concurs. Părerea mea este că nu s-a explicat în ce constă acea netransparență. Să facă CSM propunerea? Dar nu asta prevede legea. Dacă se doarea asta trebuia modificată legea. Sau să se modifice legea și președintele să propună singur. Ministrul Justiției nu a modificat legea. A adăugat și a deschis posibilitatea pentru alți procurori. Nu s-a dus să spună că îl propune pe X sau Y. Cred că interviurile și analiza MJ vor fi hotărâtoare.

gândul: Recent USL a anunțat că își dorește ca Parchetul General și DNA implicit să fie supuse controlului parlamentar. Cum vedeți dvs. această inițiativă?

Ioan Irimie: Nu se poate așa ceva. Vă spun în mod franc, Justiția este una din cele trei puteri ale statului, nu este subordonată executivului sau politicului. Numai așa poate exista un echilibru și Justiția poate să fie independentă. Procurorul nu poate fi controlat de executiv sau de Parlament. Societatea civilă poate analiza performațele, poate sesiza anumite deficiențe, dar ancheta numai procurorul poate să o facă. Ancheta penală este atributul procurorului. Procurorul poate răspunde numai în fața Inspecției Judiciare a CSM. Pentru abateri există Inspecția Judiciară care poate trage la răspundere procurorii.

gândul: Care sunt dosarele cele mai importante pe care le-ați instrumentat dvs,, din punctul dvs de vedere?

Ioan Irimie: Mai recent, am trimis în judecată un dosar privind o înșelăciune și spălare de bani cu un prejudiciu de 1 milion de euro. Instanța a condamnat făptuitorul și societatea comercială la o pedeapsă de 14 ani de închisoare. Am trimis în judecată dosare privind fraudarea fondurilor europene. În trecut am trimis în judecată dosarele în care au fost inculpați Gabriel Bivolaru, parlamentar, dosarul Dacia Felix. Un alt dosar a fost cel legat de conducerea Poliției Rutiere din Satu Mare a fost vorba de fapte corupție.

gândul: Am văzut din documentarea noastră că în 2005 ați fost revocat din funcția de procuror șef al DNA Cluj?

Ioan Irimie: Când s-a creat PNA, în septembrie 2002, eu am fost delegat ca procuror în cadrul secției de combatere a corupției în cadrul PNA. Pe 17 iulie 2003 am fost numit procuror șef al PNA Cluj. Trei luni de zile după numire mi-am desfășurat activitatea efectiv la Cluj și am trimis în judecată mai multe persoane în dosare de corupție. În luna octombrie 2003 am fost delegat prin ordin al procurorului general al României la secția de combatere a corupției din cadrul PNA. Pe vremea aceea delegările nu puteau fi refuzate de procuror. Până la finele anului 2003 mi-am desfășurat activitatea în cadrul secției de combatere a corupției din structura centrală a PNA. În anul 2004, în primul semestru, la fel am fost delegat la structura centrală a PNA, abia în semestrul II mi-am desfășurat activitatea la serviciul teritorial Cluj. În 2004 la Cluj am trimis în judecată cinci dosare. La începutul anului 2005 din nou am fost delegat ca procuror la secția de combatere a corupției a PNA București. Am funcționat la București pânla data de 1 agust 2005. Mi s-a imputat că eu la PNA nu am stat în Cluj și nu am avut rezultatele așteptate. Acest lucru i l-am explicat și doamnei Monica Macovei în cadrul concursului pentru funcția de procuror șef al secției de combatere a corupției din cadrul DNA. Eu i-am explicat doamnei ministru că delegarea nu o puteam refuza. Revocarea a fost motivată cu acest aspect că nu au fost rezultate. În acel moment mi-am prezentat demisia din funcția de procuror șef al DNA Cluj si am trimis demisia la CSM. Nu vreau să spun mai multe.

gândul: Presupun că la Cluj ați lucrat cu domnul Daniel Morar…

Ioan Irimie: Da, am lucrat foarte mult și foarte bine. Sigur că puteți lua în considerare și faptul că toată conducerea PNA a fost schimbată atunci.

Cine este Ioan Irimie

Și-a început activitatea ca procuror criminalist în Maramureș în anul 1978. Din anul 1985 până în 1998 a activat la parchetele din Cluj. Ioan Irimie a fost șeful Serviciului Teritorial Cluj al DNA, el fiind revocat din această funcție în 2005 de către procurorul șef al Direcției, Daniel Morar. Irimie a deținut apoi funcția de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Sibiu, în prezent fiind procuror DNA la Cluj.

CITEȘTE AICI CV-UL OFICIAL

VEZI AICI PROIECTUL SĂU MANAGEIAL

Presa a relatat că în 1999, Irimie a investigat dosarele privind mineriadele de la Stoienesti si Costesti. Tot Irimie a întocmit rechizitoriile și i-a trimis in judecată pe fostul parlamentar PSD Gabriel Bivolaru (condamnat definitiv la 3 ani de închisoare) și pe devalizatorul Băncii „Dacia Felix”, Ioan Sima.