Ioan Robu: Vrem să ridicăm o biserică în București dedicată lui Vladimir Ghika

Arhiepiscopia Romano-Catolică București are un proiect de construire în Capitală a unei biserici dedicate lui Vladimir Ghika, care va primi titlul de „Fericit”, prin ceremonia de beatificare ce va avea loc sâmbătă, la Romexpo, și va fi celebrat anual pe 16 mai, ziua în care a murit.

Anunțul a fost făcut de arhiepiscopul romano-catolic de București Ioan Robu, vineri, în cadrul unei conferințe de presă privind beatificarea lui Vladimir Ghika.

„Noi avem un proiect să ridicăm o biserică în București care să fie dedicată Fericitului Vladimir Ghika”, a spus Ioan Robu.

INTERVIU EXCLUSIV Victor Negrescu, despre intrarea în SCHENGEN și evenimentele care au marcat anul 2024: „Europei îi trebuie un plan pentru a evita criza”

08:00

SERIALE Netflix anunță lansarea unui serial despre un scenariu apocaliptic. Robert De Niro, în rolul principal de fost președinte al SUA

07:54

Arhiepiscopul a precizat că această construcție, în care vor fi așezate relicvele lui Vladimir Ghika, ar urma să fie amplasată în Parohia Sfânta Tereza, aflată în Sectorul 4, în zona Cimitirului Bellu.

ARCB intenționează să împartă în două această parohie, în care trăiesc peste 1.500 de familii, iar acum sunt în curs cercetările privind terenul pe care ar urma să fie construită noua biserică, a mai spus Robu.

Acesta a precizat că, după beatificare, Vladimir Ghika va fi celebrat liturgic pe 16 mai, ziua în care a murit. În această zi se va celebra liturghia ce va fi oficiată sâmbătă, în cadrul ceremoniei de beatificare, ce are la bază un text nou, compus pentru Vladimir Ghika.

Ziua de devoțiune către Vladimir Ghika va fi joi, a mai anunțat Robu. „Avem lunea către Sfânta Tereza, marți către Sfântul Anton, miercuri către Sfântul Iosif. Joi va fi și către Fericitul Vladimir Ghika, vineri către inima lui Isus și sâmbătă – inima Mariei, așa încât toate zilele săptămânii sunt cuprinse în aceste practici devoționale. Ziua de cinstire a lui, specială în comunitățile noastre, va fi joia”, a spus Ioan Robu.

Arhiepiscopul a mai menționat și că, pe 6 octombrie, la Paris, unde Vladimir Ghika a devenit preot, la 7 octombrie 1923, va fi oficiată o liturghie la Catedrala Notre Dame, ca prelungire a sărbătorii beatificării de sâmbătă.

Cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, va fi prezent sâmbătă la ceremonia de la Romexpo, alături de alți înalți prelați. Cardinali, peste 20 de episcopi, peste 200 de preoți și în jur de 8.000 de credincioși din țară și străinătate sunt așteptați la ceremonia de beatificare.

Slujba va fi prezidată de cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților de la Sfântul Scaun.

Biserica Ortodoxă Română va fi reprezentată de Varlaam Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal. Din România mai sunt așteptați alți reprezentanți ai cultelor religioase, membri ai corpului diplomatic, oameni politici, reprezentanți ai societății civile și personalități ale vieții culturale.

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Francisc Doboș, a spus că spațiul expozițional de la Romexpo va deveni „o biserică în toată regula”, pentru ca toți credincioșii să se poată bucura de acestă ceremonie.

La conferința de vineri a mai participat și episcopul greco-catolic Mihai Frățilă, instalat la Biserica Sf. Vasile cel Mare de pe strada Polonă din București, unde sâmbătă, între orele 17.00 și 17.45, se va celebra o slujbă în cinstea Fericitului Vladimir Ghika.

Duminică, în fiecare biserică din Arhidieceza Romano-Catolică de București, Sfânta Liturghie se va celebra ca mulțumire pentru darul ridicării la cinstea altarelor a Fericitului Vladimir Ghika. În Catedrala Sfântul Iosif, Sfânta Liturghie de mulțumire se va celebra de la ora 10.30, cu venerarea icoanei și a moaștelor Fericitului.

Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika este primul eveniment de acest fel în Arhidieceza Romano-Catolică din București, a mai spus arhiepiscopul Ioan Robu.

Aceasta reprezintă, după vizita Papei Ioan Paul în România, cel mai important eveniment de credință pentru arhidieceză, a precizat Francisc Doboș.

Papa Francisc a semnat, în 27 martie, decretul prin care recunoaște „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan” născut la Istanbul și ucis la București. Prin semnarea decretului de către Suveranul Pontif, Vladimir Ghika va fi înscris în rândul sfinților Bisericii Catolice.

Liturghia solemnă de beatificare va avea loc sâmbătă, 31 august, ora 11.00, la complexul Romexpo din București.

Odată cu beatificarea, lui Vladimir Ghika îi va fi acordat titlul de „Fericit”, va fi propus de biserică drept exemplu de credință și se va autoriza cultul public în cinstea sa, care constă în atribuirea unei zile de sărbătoare în calendarul Bisericii locale, cu o Liturghie proprie și expunerea în public a imaginilor sale și a moaștelor.

Cultul său ar putea fi extins la nivelul întregii biserici romano-catolice din România, dar și al altor biserici locale. După beatificare, Fericitul va putea fi proclamat patron al unei opere, al unei parohii.

Vladimit Ghika a fost un om de mare credință, animat de profunda dorință de unitate a bisericii lui Cristos. De origini nobile, s-a născut într-o familie de diplomați, în ziua de Crăciun a anului 1873, la Constantinopol, fiind botezat în Biserica Ortodoxă.

Din 1879, părinții săi s-au stabilit în Franța, iar Vladimir Ghika a urmat cursuri de teologie la Roma, unde a obținut doctoratul.

A primit taina sfintei preoții prin mâinile Cardinalului de Paris, la 7 octombrie 1923. Aici a slujit în primii ani de preoție, în cea mai săracă zonă, Villejuif.

Cu aprobarea specială a Papei Pius al XI-lea, Vladimir Ghika a devenit primul preot biritual, care a slujit atât în ritul latin, cât și în cel bizantin.

Începând din 1939, când a venit în România, a slujit în București, atât în biserica Sacré Coeur, construită cu sprijinul său, cât și în biserica greco-catolică din strada Polonă.

La 18 noiembrie 1952, în plină prigoană a regimului comunist împotriva Bisericii Catolice, monseniorul Vladimir Ghika a fost arestat pe o stradă din București, în timp ce ieșea din casa unei bolnave căreia îi dăduse Sfintele Taine. După un an de anchete și torturi, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Monseniorul, care avea atunci 80 de ani, a încetat din viață în închisoarea Jilava, doi ani mai târziu, la 16 mai 1954.