Iohannis a aprobat cererea de urmărire penală a lui Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu și Stănculescu
Președintele Klaus Iohannis a aprobat marți solicitările procurorilor de la Parchetul General, de urmărire penală în dosarul Mineriadei, pe numele fostului prim-ministru Petre Roman, fostului viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și al fostului ministru al Apărării, Victor Atanase Stănculescu.
Iohannis a trimis avizele ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, conform procedurii.
Procurorul general al Parchetului instanței supreme a cerut în 22 octombrie președintelui declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală pentru Petre Roman, Victor Athanasie Stănculescu și Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei, pentru infracțiuni contra umanității.
„În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituția României, art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999, ale Deciziei Curții Constituționale nr. 270/2008, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Președintelui României declanșarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală față de Petre Roman, Stănculescu Victor Atanase și Voiculescu Gelu Voican, sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității, în perioada în care aceștia aveau calitatea de miniștri”, a anunțat joi PICCJ, într-un comunicat de presă.
Parchetul instanței supreme a precizat că faptele reținute în cazul lui Roman, Stănculescu și Voiculescu formează obiectul dosarului cunoscut ca „Mineriada din iunie 1990”, aflat în instrumentarea procurorilor Secției Parchetelor Militare.
„Facem precizarea că, deși faptele ce formează obiectul prezentei cauze au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabilește procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale (norme de procedură de strictă și imediată aplicare), procedura de sesizare a Președintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului este aplicabilă și în cauza de față. De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituțională a statuat că, în privința mandatului de membru al Guvernului, Constituția nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecție, și anume condiționarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă și după încetarea mandatului membrilor Guvernului, așa încât este evident că, în privința infracțiunilor comise în exercițiul funcției, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea acelorași norme procedurale”, se mai arată în comunicatul citat.
Potrivit articolului 12 din Legea 115/1999, „numai Camera Deputatilor, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Articolul 19 din aceeași lege prevede că, „până la începerea urmăririi penale Camera Deputaților, Senatul sau Președintele României poate să retragă, motivat, cererea prin care a solicitat urmărirea penală împotriva membrilor Guvernului”.
Conform prevederilor legale, membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, de la data depunerii jurământului și până la încetarea funcției. În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, președintele, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției, adresează ministrului Justiției o cerere în acest scop.
Victor Athanasie Stănculescu a fost miercuri la PICCJ, procurorii Secției Parchetelor Militare aducându-i la cunoștință că s-a redeschis urmărirea penală în dosarul Mineriadei, iar în cazul său se va declanșa procedura specială.
Fostul premier Petre Roman spunea miercuri, întrebat în legătură cu acuzațiile de infracțiuni contra umanității aduse lui Ion Iliescu pentru mineriada din iunie 1990, că nu cunoaște dosarul și nu vrea să intervină „absolut deloc” pe acest subiect.
Gelu Voican-Voiculescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că acuzațiile aduse lui Iliescu în dosarul Mineriadei sunt „aberante”, el susținând că responsabile pentru ceea ce s-a întamplat atunci sunt „forțele care voiau să împiedice intrarea în normalitate prin consimțirea alegerilor din mai 1990”.
Viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu din 1990 și responsabil cu controlul serviciilor secrete, în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, Gelu Voican-Voiculescu a mai susținut că redeschiderea dosarului ar fi o prelungire a unei inițiative mai vechi a fostului președinte Traian Băsescu.
„Redeschiderea dosarului s-a făcut după referendumul pentru invalidarea lui Băsescu și Codruța Kovesi a cerut redeschiderea acestui dosar. Pe urmă, fostul președinte Băsescu i-a imputat procurorului general Nițu că întârzie și nu dă drumul la redeschiderea acestor dosare. Acum, în acest moment, totul este în inerția acelor inițiative, care și-au pierdut obiectul”, a mai adăugat Voican apreciind că are vrea să creadă că „actuala putere nu este interesată să se răfuiască cu Iliescu, care ține de domeniul trecutului”.
Gelu Voican a precizat că „în epocă au fost șase morți și ancheta generalului Voinea a redus la patru morți”, spunând că „restul sunt rezultatul înfruntărilor care au avut loc în condițiile în care forțele de ordine s-au debandat și nu și-au exercitat în niciun fel rolul, de frica de a nu fi acuzați că au făcut represiune pentru că aveau amintirea proceselor autorităților dinainte de, cu oamenii îmbrăcați în haine vărgate care reprezentau Ministerul de Interne, Poliția, Securitatea și care au produs o anumită impresie”.
Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiunii contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.
Procurorii militari care anchetează cauza i-au citat miercuri la Parchetul instanței supreme pe fostul președinte Ion Iliescu, fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI) Virgil Măgureanu și fostul general Victor Athanasie Stănculescu.
Oficiali din Parchetul instanței supreme au declarat că în dosarul Mineriadei a început urmărirea penală împotriva fostului președinte Ion Iliescu, iar acestuia i s-au adus la cunoștință acuzațiile, respectiv infracțiuni contra umanității, pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13 iunie 1990.
Virgil Măgureanu este suspect în dosarul Mineriadei, tot pentru infracțiuni contra umanității, potrivit unor surse judiciare.
În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990. Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Parchetul instanței supreme arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a dispus infirmarea a trei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum și redeschiderea urmăririi penale în acest caz.
„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțială a rezoluției nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 și 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică”, a precizat sursa citată.
Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 au fost, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absența unei hotărâri judecătorești în țară.
Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari și civili, sute de persoane fiind audiate ca martori și alte câteva zeci, printre care mai mulți oficiali, fiind puse sub învinuire.
Inițial, în dosarul Mineriadei au fost în atenția procurorilor militari, printre alții, fostul președinte Ion Iliescu, amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu, Dan Iosif, Gelu Voican Voiculescu, fostul ministru de Interne Mihai Chițac (decedat -n.r.), Victor Athanasie Stănculescu, fostul șef al Poliției Corneliu Diamandescu, fostul secretar de stat în Ministerul de Interne Dumitru Penciuc, fostul consilier pe probleme de apărare și fost șef al Statului Major General din Ministerul Apărării Vasile Ionel, Miron Cozma, fostul premier Petre Roman și fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază, generalul Dumitru Iliescu.
Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei și să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.
Decizia a fost luată în cauza Mocanu și alții împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soț a fost ucis de un glonț în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viață – din Convenția europeană a drepturilor omului, și lui Marin Stoica, bătut și băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenție.