Iohannis a citit motivarea CCR, dar nu este lămurit

 Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, solicitat să comenteze dacă Curtea Constituțională este politizată, că nu ar putea să spună niciodată așa ceva, precizând însă că a constatat, de data aceasta, o „coicidență care ridică foarte multe întrebări”.

„Nu, nu aș face așa ceva (să acuze Curtea Constituțională de implicare în politică-n.r.) cum nici nu este cazul. Constat o coincidență care de data aceasta ridică foarte multe întrebări, cele pe care tocmai le-am enunțat. Eu cred că aceste chestiuni trebuie lămurite în primul rând de politicieni, fiindcă Curtea Constituțională acum a dat o decizie și a ridicat multe întrebări, dar demersul de amputare a puterilor Președintelui este un demers clar al PSD și nu a început de acum o lună, a început mai demult. Deci PSD, văzând de atâția ani că nu reușește să dea Președintele țării și dorind să controleze întreg spațiul politic, s-a gândit că este o soluție să taie din atribuțiile și din puterile Președintelui și eu le spun clar: nu este o soluție”, a declarat Klaus Iohannis.

CCR a publicat motivarea, de 133 de pagini, în cazul conflictului președinte- ministrul Justiției, generat ca urmare a refuzului președintelui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA.

SOCIAL Cât plătesc turiștii pentru o porție de ciorbă sau tocăniță în stațiunea Durău. Aici s-a deschis una dintre primele pârtii din țară, în acest sezon

00:13

JUSTIȚIE Acuzații grave ale judecătoarei Raluca Moroșanu în ultimul interviu, dar fără dovezi

00:00

„Independența judecătorilor nu o schimbă nimeni, procurorii au fost și rămân independenți în instrumentarea cauzelor, niciun ministru nu s-a dus și nu se va duce să întrebe un procuror despre modul de soluționare a unei cauze. Acestă competență funcțională de exercitarea a urmăririi penale nu a fost nici într-un fel modificată. A câștigat, dacă vreți statul, de drept. Decizia foarte explicită mai pune o temelie la fundamentele statului de drept a României, că procurorii se numesc în Constituție magistrați, dar categoric au alte competențe de umărire Pentru buna funcționare a statului de drept trebuie ca fiecare dintre noi să ne cunoaștem bine competențele, să ne respectăm limitele de competență trasate de Constituție”, a mai spus ministrul Justiției.

Curtea Constituțională arată în motivarea privind conflictul instituțional președinte- ministrul Justiției că șeful statului și-a arogat niște atribuții pe care nu le are, atunci când a respins revocarea Laurei C. Kovesi, blocând în acest fel autoritatea ministrului asupra activității procurorilor.