Iohannis: Am subliniat în Consiliul European că România dorește să adopte moneda euro. PLUS: Ce spune președintele despre conflictul din Ucraina

Klaus Iohannis a precizat că ultima temă de pe agenda Consiliului s-a referit la consolidarea uniunii economice și monetare și a adăugat că au fost discutate măsurile pentru stimularea investițiilor, politica monetară și dimensiunea bugetară.

„A fost subliniată importanța continuării reformelor structurale, în toate statele membre. Am subliniat faptul că România își dorește să adopte moneda unică europeană și vom urmări cu toată atenția acest proces de consolidare a uniunii economice și monetare”, a declarat șeful statului.

Președintele Iohannis a mai precizat că în cadrul Consilului European a fost o dezbatere asupra situație Greciei și a menționat că președintele Eurogrupului a informat asupra principalelor aspecte abordate în reuniunea pe acest subiect.

LIVE 🚨 Unde lovește codul galben de ninsoare deja. Gândul prezintă zonele în care ninge abundent. Vești de ultimă oră de la ANM, prognoză specială pentru București

18:20

CINEMA Netflix a lansat trailerul pentru filmul „Peaky Blinders: The Immortal Man”. Cum se continuă povestea faimosului personaj Tommy Shelby

18:20

„Ne bucură faptul că s-a ajuns la un acord între președintele Eurogrup și cel al Greciei, pentru a începe consultări tehnice, înaintea convocării reuniunii Eurogrup de luna viitoare”, a declarat șeful statului.

România înțelege pericolul sporit al conflictului din Ucraina și se implică în soluționare

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi noapte, după încheierea reuniunii Consiliului European, că România înțelege pericolul sporit al conflictului armat din vecinătatea noastră și se implică în soluționarea lui, precizând că nu ne putem iluziona că prin acordul de la MInsk „totul s-a rezolvat”. Iohannis a declarat că acest prim Consiliu European la care a avut onoarea să participe ca președinte s-a desfășurat îtr-un context geo-politic extrem de complicat.

„Am salutat hotărârea celor doi lideri, Angela Merkel și Francois Hollande, care au fost aproape de președintele ucrainean Poroșenko într-o negociere deloc ușoară, și-au asumat o misiune dificilă”, a spus șeful statului.

El a menționat că reiterează copnvingerea că singura soluție pentru criza ucraineană este cea politică, bazată pe dialog și care urmărește încetarea vărsării de sânge.

„Avem speranțe că respectarea independenței, integrități teritoriale și a suveranității Ucrainei va deveni o prioritate pentru toți participanții la aceste negocieri, ceea ce nu a fost până acum, în cazul Federației Ruse. Am văzut textul noului Acord, primim înțelegerea cu încredere, dar suntem conștienți că rămân tensiuni și puncte sensibile, pe care nu le putem rezolva fără voință politică și fără să rămânem uniți”, a afirmat președintele României.

El a menționat că majoritatea pucntelor asupra cărora s-a convenit, joi, erau incluse și în memorandmulul de la Minsk, din septembrie.

„Din această perspectivă, nu ne putem permite să ne iluzionăm că acum totul s-a rezolvat. În lipsa respectării celor convenite, suntem hotărâți să discutăm despre introducerea de noi sancțiuni”, a precizat Iohannis.

El a apreciat, referindu-se la întâlnirea cu Petro Poroșenko, că a fost o întâlnire necesară și dorită de amândoi și a anunțat că a primit invitația de a merge cât mai curând la Kiev, iar săptămâna viitoare îl va primi pe ministrul de Externe din Ucraina.

„România înțelege pericolul sporit al conflictului armat din vecinătatea noastră și se implică în soluționarea lui. Am convenit să intensificăm cooperarea bilaterală. Împărtășim interese comune legate de securitatea din regiunea noastră”, a afirmat Klaus Iohannis cu privire la situația din Ucraina.

Negocierile de la Minsk, menite să detensioneze situația din Ucraina, s-au încheiat, joi, cu un acord de încetare a focului care urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Acordul prevede retragerea armamentului greu. Totodată, părțile au convenit asupra unei zone demilitarizate, de-a lungul liniei de front care era în vigoare în septembrie. OSCE va monitoriza această zonă care va avea o întindere cuprinsă între 50 și 150 de kilometri, în funcție de raza de acțiune a armelor. Retragerea se va încheia la 1 martie.

Kievul va relua legăturile economice, plățile sociale și serviciile bancare în zonele separatiste, întrerupte anterior ca răspuns la alegerile organizate în republicile autoproclamate.

După organizarea alegerilor locale în regiunile Donețk și Lugansk, Kievul va reinstaura controlul asupra granițelor lor cu Rusia. Tranziția ar putea dura, perioadă necesară unei reforme constituționale cuprinzătoare în Ucraina.

Acordul prevede și faptul că autoritățile de la Kiev vor implementa o reformă constituțională cuprinzătoare până la sfârșitul anului, care va descentraliza sistemul politic ucrainean și va oferi privilegii regiunilor Donețk și Lugansk. Privilegiile includ autodeterminare în privința limbii, libertatea de a numi procurori și judecători și stabilirea unor relații economice cu Rusia.