Prima pagină » Știri » Iohannis amână numirea noului șef al DIICOT și cere CSM-ului stenograma interviului

Iohannis amână numirea noului șef al DIICOT și cere CSM-ului stenograma interviului

Iohannis amână numirea noului șef al DIICOT și cere CSM-ului stenograma interviului
Pe masă cu propunerea lui Daniel Constantin Horodniceanu pentru șefia DIICOT, președintele Klaus Iohannis cere Consiliului Superior al Magistraturii stenograma interviului pe care acesta l-a susținut în fața membrilor CSM

Președintele Klaus Iohannis amână numirea lui Daniel Constantin Horodniceanu la șefia DIICOT și cere CSM stenograma ședinței în care acesta a fost audiat. Propunerea de numire a ajuns la Cotroceni pe 5 mai, la o zi după audierea lui Horodniceanu la CSM.

„Prin adresa nr. 3/23548/05.05.2015, ministrul Justiției, domnul Robert Marius Cazanciuc, a înaintat Președintelui României propunerea de numire în funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a domnului procuror Daniel-Constantin Horodniceanu, însoțită de avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
 
În vederea exercitării prerogativelor de numire în funcție a procurorului-șef al DIICOT, prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Președintele României a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, spre consultare, stenograma ședinței Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 04 mai 2015, ședință în care a fost intervievat candidatul propus de ministrul Justiției, precum și documentele care au fost avute în vedere la adoptarea Hotărârii nr. 192/04.05.2015 a Secției pentru procurori, prin care a fost avizată această propunere”, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale.

Daniel Horodniceanu a primit, lunea trecută, avizul favorabil de la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea funcției de procuror șef al DIICOT, acesta primind cinci voturi „pentru” și două „împotrivă”.

„În ședința din data de 4 mai 2015, după parcurgerea activităților prevăzute în procedura de avizare, analizarea proiectului de management și susținerea interviului, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat – cu majoritate de voturi – propunerea ministrului Justiției de numire a domnului Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror șef al DIICOT – Serviciul Teritorial Iași, în funcția de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Propunerea pentru numirea domnului procuror Daniel-Constantin Horodniceanu în funcția de procuror șef al DIICOT a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către ministrul justiției în data de 9 aprilie 2015”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.

În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacționa dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar și un oficial de rang înalt și ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze.

Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-șef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relația dintre procurorul respectiv și persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calității de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuții și, mai ales, care este impactul respectivelor discuții asupra activității acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României și ministrul Justiției, pentru luarea unor eventuale măsuri.

Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecția Judiciară, Horodniceanu a spus că procurorul șef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, și nu IJ.

Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Funcția de procuror-șef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupție privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

Șase procurori au candidat pentru această funcție – adjunctul procurorului șef al DIICOT, Giorgiana Hosu, cea care asigură interimatul postului de șef al DIICOT, Nicolae Lupulescu, procuror militar șef adjunct secție în cadrul Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, din Direcția Națională Anticorupție, Adrian Glugă, procuror șef al DIICOT Craiova, Ioana-Bogdana Albani, procuror șef în cadrul Serviciului de prevenire și combatere a criminalității informatice, de la Structura centrală a DIICOT, Cătălin Laurențiu Borcoman, șeful DIICOT Brașov și Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul șef al DIICOT Iași – aceștia fiind audiați în 18 martie la Ministerul Justiției.

 

Citește și