Iohannis atacă din nou la CCR o lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”

Președintele Klaus Iohannis a trimis din nou Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate privind o lege care transmite un teren în suprafață de 20 de hectare în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuților.  

„Vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare este neconstituțională”, cere Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat emis miercuri de Administrația Prezidențială.

Prin legea criticată se transmite un teren în suprafață de 20 ha din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Științe Agricole şi Silvice

Șeful statului apreciază că expunerea de motive cuprinde o pagină şi se limitează la a enunța obiectivul legii, respectiv construirea Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuților, la a preciza că terenul ales este „cea mai bună soluție identificată de autoritățile locale”, fiind apoi enumerate 11 obiective ce vor intra în componența centrului.

„Pe de altă parte, nu este explicat de ce – în vederea realizării scopului declarat al legii criticate – este absolut necesar a fi afectat patrimoniul unei unități de cercetare-dezvoltare ce face parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol, prin transferul unei suprafețe de 20 de ha de teren ce, în prezent, potrivit Legii nr. 45/2009, este indispensabil activității de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic vegetal şi animal. În plus, având în vedere că se precizează că terenul este situat , apreciem că era absolut necesar să existe un studiu din care să reiasă impactul noii soluții legislative, mai ales în ceea ce priveşte zonele de protecție aferente monumentelor istorice existente în

Critica de neconstituționalitate nu vizează, precizează Klaus Iohannis, expunerea de motive, ca instrument al metodei de interpretare teleologică (în sensul Deciziilor nr. 238/2020, nr. 642/2020, nr. 773/2020 sau nr. 845/2020), efectul soluției legislative fiind clar: ieşirea terenului respectiv din proprietatea publică a statului şi intrarea acestuia în proprietatea publică a municipiului Suceava, ci însăși Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcționarea Academiei de Ştiințe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeştiˮ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, din perspectiva asigurării accesibilității şi previzibilității legii prin care se diminuează patrimoniul afectat cercetării și inovării, garanții opuse oricărei intervenții legislative arbitrare, în sensul rațiunilor statuate prin Deciziile nr. 710/2009, nr. 139/2019 sau nr. 153/2020.

Președintele Iohannis apreciază că sunt încălcate și prevederile de la art. 135 alin. (2) lit. c), d) şi e) coroborat cu art. 136 din Constituție, prin lipsa instituirii garanțiilor necesare şi suficiente pentru aducerea la îndeplinire a scopului urmărit de lege. El arată că legea supusă controlului de constituționalitate nu conține prevederi referitoare la ipoteza în care, dintr-un motiv sau altul, nu este realizat scopul preconizat, respectiv construirea şi, mai mult, chiar funcționarea ulterioară a Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuților.

De asemenea, Iohannis apreciază și încălcarea principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 din Constituție, prin lipsa manifestării de voință a municipiului Suceava.

Legea a fost inițiată de opt parlamentari PSD și PNL, potrivit Mediafax.

Klaus Iohannis a mai sesizat CCR pe legi care vizează modificarea legii 45/2009 și pe 17 martie și pe 29 martie 2023. O sesizare asemănătoare a fost formulată și în 2022.