Iohannis critică bugetul, dar îl avizează favorabil: „Este problematic și prea optimist”

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a avizat, marți, favorabil bugetele pe securitate națională. Potrivit președintelui Klaus Iohannis, ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, s-a angajat ca, la rectificarea bugetară, „să vină cu o completare pentru aceste sume acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului”. Șeful statului a declarat, după finalizarea ședinței CSAT, că „este important de știut că acest aviz e obligatoriu” și că „discuția a fost una aplicată”.

„Am analizat toate aceste bugete și, în final, CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate națională. Important de reținut este că Guvernul, prin Prim-ministrul și Ministrul Finanțelor, s-a angajat ca, la rectificarea bugetară, să vină în completarea acestor sume, acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului. Cu această remarcă, a fost avizat proiectul de buget”, a declarat Iohannis.

Cu toate acestea, Iohannis a ținut să transmită Executivului condus de Sorin Grindeanu că proiectul bugetului de stat pe 2017 i se pare „problematic”, exprimându-și îndoiala cu privire la creșterea economică prognozată.

„Guvernul a pregătit un proiect de buget și e nevoie de avizul CSAT. Acest buget pe care Guvernul l-a pregătit mi se pare problematic. Acest buget prevede o creștere foarte mare a cheltuielilor și după părerea specialiștilor și după părerea mea, acest buget e prea optimist. Este un buget supraevaluat, fără să existe o explicație pertinentă pentru această creștere foarte mare – în jur de 15%. Chiar dacă considerăm că economia României va crește, o creștere atât de mare e greu de realizat”, a mai declarat Klaus Iohannis, adăugând faptul că „este cu atât mai greu de realizat de ce bugetele din domeniul securității naționale, în unele zone, au fost scăzute”.

În final, Iohannis a subliniat că proiectul de buget, prezentat de Grindeanu, care prevede o alocare de 2% pentru bugetul Ministerul Apărării Naționale „trebuie și executat cu folos pentru România și pentru securitatea națională” a țării.

„Mai simplu spus, este extrem de important ca acești bani alocați Ministerului Apărării Naționale să fie folosiți pentru programe de dotare pe termen lung, care realmente duc la o modernizare a dotării în România”, a mai spus șeful statului.

Reamintim că săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis critica intenția Guvernului de a reduce banii alocați domeniului securității naționale, în elaborarea proiectului de buget pentru 2017, catalogând-o drept „un gest iresponsabil și o gravă eroare”, având în vedere atât angajamentele politice și instituționale asumate de către România, cât și riscurile implicate de actualul context de securitate, regional și internațional. În cadrul unei scrisori trimise premierului Sorin Grindeanu, Iohannis remarca nerespectarea angajamentelor „ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât și a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB” și sublinia faptul că „asigurarea securității naționale ar trebui să fie o prioritate absolută, și nu orgoliile politice de moment”.

„Intenția Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil și o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranța cetățenilor, cu securitatea României”, mai susținea, la acel moment, Klaus Iohannis.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, estima, săptămâna trecută, că marți, pe 7 februarie, proiectul bugetului de stat ar putea fi adoptat de Parlament, cu dezbaterile și amendamentele de rigoare.

Iată cele mai importante declarații ale președintelui Klaus Iohannis după ședința CSAT:

– Tocmai s-a terminat ședința CSAT. Am avut pe ordinea de zi un singur punct (…) Este important de știut că acest aviz e obligatoriu. Discuția a fost una aplicată.

– Guvernul a pregătit un proiect de buget și e nevoie de avizul CSAT. Acest buget pe care Guvernul l-a pregătit mi se pare problematic. Acest buget prevede o creștere foarte mare a cheltuielilor și după părerea mea acest buget e prea optimist, este un buget supraevaluat, fără să existe o explicație pertinentă pentru această creștere foarte mare.

– Chiar dacă considerăm că economia României va crește, o creștere atât de mare e greu de realizat.

– E important de subliniat că acest buget trebuie și executat cu folos pentru România.

– Bugetul pentru MAI este într-o zonă foarte apropiată cu cel de anul trecut iar toate celelalte bugete sunt scăzute cu aproximativ 10% față de alocarea de anul trecut.

– Am analizat toate aceste bugete și în final CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate națională.

Este prima ședință CSAT la care au participat membrii cabinetului Sorin Grindeanu, în plin scandal legat de proiectele privind grațierea și modificarea Codurilor penale, precum și după dispariția lui Sebastian Ghiță. Astfel, din noua structură CSAT fac parte ministrul Apărării Naționale, Gabriel-Beniamin Leș, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan, ministrul de Externe, Teodor-Viorel Meleșcanu, ministrul Justiției, Florin Iordache, ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan. La ședință mai participă directorul Serviciului Roman de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională.

”Proiectul de buget pentru instituțiile din domeniul securității naționale, transmis de către Guvern, a fost primit, în această după-amiază, la Secretariatul CSAT. În acest sens, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a dispus convocarea cu celeritate a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru marți, 31 ianuarie a.c., ora 12:30, în vederea analizării proiectului de buget”, se arăta în comunicatul transmis vineri de Administrația Prezidențială.

Potrivit unor surse din PSD, Executivul ar fi mers înainte cu proiectul de buget indiferent de rezultatul deciziilor din CSAT. De altfel, premierul Sorin Grindeanu declara, duminică seară, că Guvernul nu își va schimba punctul de vedere referitor la buget în ședința CSAT, afirmând că în calitate de șef al guvernului nu a cerut altceva decât ce s-a întâmplat acum un an.

„Noi n-am cerut altceva decât ce s-a întâmplat acum un an, nu tratament diferit, și poate că acel comunicat al Administrației Prezidențiale, de după ședința de guvern, a indus în eroare foarte multă lume. Ca date de intrare, lucrurile stau în felul următor: în 2015, în 9 decembrie s-a ținut ședința de guvern, fără aviz CSAT, în care s-a adoptat proiectul de buget și a fost trimis în Parlament. În 10 decembrie a fost CSAT. Tot ceea ce am sperat eu, ca șef al guvernului, am sperat la un tratament egal cu cel de anul trecut. Să pot să trimit spre Parlament bugetul”, spunea Grindeanu la Antena 3.

Și președintele PSD, Liviu Dragnea, susține, săptămâna trecută, că avizul CSAT este unul consultativ. Întrebat de jurnaliști de ce nu a procedat la fel ca în anii trecuți, când proiectul de buget a fost depus în Parlament înainte să obțină avizul CSAT, care era obținut ulterior, Dragnea a spus că l-a sfătuit pe premier „să respecte procedurile ad litteram”.

Potrivit legii de organizare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării lucrează în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri prin consens, hotărîri care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice la care se referă. CSAT avizează și proiectele de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind propunerile de buget ale instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale.

Potrivit unei decizii CCR din 2008, ”nici prevederile constituționale ale art. 119, invocate în susținerea cererii, referitoare la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care «organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii» , și nici vreun alt text constituțional nu se referă la avizarea actelor normative inițiate sau emise de Guvern, în sensul condiționării emiterii lor numai după obținerea vreunui aviz”.

În prima variantă de buget, publicat pe 23 ianuarie, SRI avea alocat un buget de 1,88 miliarde de lei, dar în proiectul actual acesta a scăzut la 1,70 miliarde de lei. Pentru 2016, SRI a avut un buget alocat de 1,85 miliarde de lei, în creștere cu 19,37% față de 2015, când bugetul a fost de 1,55 miliarde de lei.

Ministerul Apărării, în schimb, a primit 16,3 miliarde de lei prin noua formă a proiectului de buget, față de 11,02 miliarde de lei în vechea formă. Bugetul Serviciului de Informații Externe (SIE) nu a fost modificat, rămânând la 247,06 milioane de lei. Administrația Prezidențială, de asemenea, are un buget redus de la 46,3 milioane de lei în forma inițială la 41 de milioane de lei în forma actuală.