Iohannis retrimite legea de modificare a Codului Silvic în Parlament. Care este motivul

Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea și completarea Codului Silvic la Parlament se referă la faptul că „unele dintre intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici și să aibă un impact nedorit asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.

„Așa cum au fost redactate, unele dintre dispozițiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligațiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale, cu privire la cererea de reexaminare a șefului statului.

În cererea de reexaminare se mai menționează că Articolul I pct. 9 -15 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic reglementează posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate.

POLITICĂ Kelemen HUNOR, negociator între PSD și USR/ „Să ia un lighean cu apă rece şi să pună fiecare picioarele în apă”

14:44

VIDEO Vladimir PUTIN afirmă că Rusia nu a fost învinsă în Siria și anunță discuții cu Bashar Al-Assad

14:44

„Considerăm că, pentru încredințarea acestor servicii, trebuie prevăzută o procedură de selecție deschisă, transparentă și necondiționată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, apreciază șeful statului.

De asemenea, articolul I pct. 29 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10 ha.

Președintele Iohannis apreciază că „această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari”.

„Totodată, aplicarea acestei dispoziții care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuității, eficacității funcționării și conservării pădurilor”, se menționează în cererea de reexaminare.

Un alt articol, I pct. 48 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementează condițiile și situațiile în care este posibilă scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național, prin derogare de la regimul general.

Președintele consideră că „prin faptul că sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii definitive a unor suprafețe din fondul forestier național, se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de rețele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice și/sau educaționale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noțiunii de ajutor de stat”.

Un alt articol, I pct.72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurențial, mai arată șeful statului.

„Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață”, se arată în cererea de reexaminare.

Potrivit sesizării președintelui, „introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”.

„Totodată, pentru asigurarea respectării procedurilor naționale și comunitare în domeniul ajutorului de stat și al concurenței, considerăm că regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorității de concurență”, mai apreciază șeful statului, în cererea de reexaminare.

Camera Deputaților a adoptat, pe 25 februarie, proiectul de modificare a Codului Silvic inițiat de parlamentari PSD, reprezentanții PNL criticând prevederile acestui proiect, iar Victor Ponta a afirmat că România are nevoie de această lege.

Deputații au aprobat acest proiect cu 208 voturi pentru, 97 împotrivă și 27 abțineri.

„A fost un efort de aproape doi ani pentru ca la Guvern și apoi în Parlament să fie adoptat acest Cod Silvic de care România avea nevoie.Interesele private ale marilor companii neromânești care exploatează în mod excesiv lemnul în România și-au găsit din păcate reflectarea și în Parlament și de aceea avem și voturi contra”, a afirmat sdupă vot premierul Victor Ponta.

Deputatul UDMR, fost ministru al Mediului Attila Korodi a declarat că se poate și mai bine și că se încheie o procedură care era în Parlament de trei ani. „Sunt convins că această modificare a Codului Silvic va putea să protejeze pădurile României dacă vor veni și actele normative de implementare. Punem capac monopolurilor mari în domeniul prelucrării lemnului, în sfârșit reușim să direcționăm materie primă pentru companii mici și mijlocii”, a spus Korodi.

Deputatul PNLTinel Gheorghe a afirmat că sunt aspecte contradictorii în conținutul legii, care vor crea probleme de aplicare.

Deputatul PNL, fost ministru al Mediului Lucia Varga a declarat că România avea nevoie de un cod silvic europene în care să fie protejată pădurea și să se dea drept de preempțiune agenților economici din industria de prelucrare a lemnului și sprijin pentru proprietari. E a spus că premierul a fost de acod inițial cu acest lucru, însă apoi s-a răzgândit. „Mă întreb oare ce la făcut să renunțe la acele principiipe care le-am agreat, Oare să fie interese de partid?”, a afirmat retoric Lucia Varga.

În 2 octombrie 2013, proiectul unui noului Cod silvic a fost adoptat de guvern, cu prevederile anunțate de fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, însă acest proiect a fost respins în Parlament.