Marius Oprea: V-a surprins faptul că după 89 l-ați văzut în frunte pe Ion Iliescu?
Gheorghe Maurer: De surprins nu aș putea spune, dat fiind faptul că el era un om care, după ideile pe care le afirma, era pe o linie politică justă. El mergea după economia de piață. Eu am căuta să fac economia de piață cînd trăia, încă, Dej. Sigur că dacă aș fi recurs la o economie de piață în adevăratul înțeles al cuvîntului, aș fi avut de a face cu tovarășul Stalin… Atunci, am căutat să fac economia de piață stabilind existența mandatarilor. Mandatarii erau comercianți, propriu-zis. Erau cei care primeau mandat din partea celui care fabricau mărfurile (în cea mai mare măsură statul), pentru a le vinde. Da, pentru a nu bate prea tare la ochi, i-am botezat pe acei comercianți „mandatari”, negustorii mandatari. A fost un fel de NEP românesc…
Marius Oprea: Care a fost ultima întîlnire cu Ion Iliescu? V-ați mai întîlnit după 1989 cu el?
Gheorghe Maurer: De foarte puține ori, poate de două sau trei ori. Iliescu n-a mai căutat să mă vadă. Mi-am explicat acest lucru, ca o măsură pentru a nu fi interpretat de oameni că este influențat de mine în politică.
Citește continuarea pe platforma REVOLUTIONS.