Ionuț Dumitru: Este nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenței reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenței reale, însă din punct de vedere nominal este nevoie de doar câțiva ani, a declarat marți Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank România.

„Cred că în momentul de față a devenit aproape imposibil tehnic și practic să mai aderăm la zona euro în 2015. Ar fi trebuit să fim deja în mecanismul ratelor de schimb, lucru care nu s-a întâmplat”, a afirmat Dumitru după o conferință la BNR.

El a arătat că, din perspectiva convegenței nominale, probabil că în câțiva ani România ar putea fi pregătită dacă implementează o agendă de reforme foarte serioasă.

SPORT Costel Gâlcă cere transferuri chiar înainte de derby-ul FCSB – Rapid: „Aproape pe toate posturile mi-aș dori alt tip de jucător”

14:43

TEHNOLOGIE Miliardarii care vor să iasă din democrație. Cum își construiesc elitele din tech propriile orașe, cu reguli și taxe făcute de ei

14:28

„Din perspectiva convergenței reale probabil că ne trebuie mult timp și discutăm de 20 – 30 de ani, ca să putem fi pregătiți pe deplin, dar nicio țară nu a fost pregătită pe deplin atunci când a aderat la zona euro și în final trebuie făcut un compromis între cei doi factori, nevoia de convergență reală și menținerea unui catalizator pentru a putea implementa reformele structurale necesare în economie”, a spus Dumitru.

La rândul său, președintele Consiliului de Administrație al Bancpost, Mihai Bogza, apreciază că impactul neaderării la zona euro în anii următori ar însemna menținerea unei economii mai puțin disciplinate decât ar trebui să fie.

„Ca și aderarea la Uniunea Europeană, aderarea la euro este văzută ca un test care forțează o anumită economie să se disciplineze, să-și ia măsuri pentru a elimina dezechilibrele economice și în final să aibă o performanță economică mai bună. Poate că momentul nu era potrivit să aderăm la euro în 2015 și din cauza incertitudinilor care planează asupra zonei euro, dar pentru România a avea un țel economic major, o constantă economică capabilă care să mobilizeze toate forțele politice în același fel, indiferent de culoarea lor, ar fi constituit un stimulent”, a spus Bogza.

România ar putea adopta euro, din punct de vedere tehnic, la cinci-șase ani de la începerea discuțiilor despre aderarea la zona euro, a declarat marți Mișu Negrițoiu, chairman al ING Bank România.

„Sunt două niveluri pentru adoptarea euro. Unul tehnic și unul politic. Cel mai bun moment este când ești gata, este răspunsul politic. Tehnic, dacă ai în vedere și mecanismul ERM, dacă ai în vedere și negocierile cu partenerii europeni, deschiderea acestor discuții, care nu a avut loc, probabil va lua cinci-șase ani adoptarea euro din momentul în care începe să se discute despre asta. Noi nu am început să discutăm despre asta”, a afirmat Negrițoiu, după conferința la BNR.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent pentru New York Times că trecerea la moneda euro în anul 2015 nu intră acum în discuție, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menținerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exercițiu de disciplină economică.

Întrebat dacă este de acord cu Isărescu, premierul Victor Ponta a declarat, luni, că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, fiind în favoarea unei Europe închegate, fără a considera 2015 „bătut în cuie”.

Polonia a decis să amâne intrarea în zona euro, programată pentru anul 2012, oficialii de la Varșovia considerând că acum nu poate fi exclus în totalitate riscul dispariției uniunii monetare.

România are o țintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuție după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declarațiilor anterioare ale oficialilor români.

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat recent pentru ZF că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menținut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.

Lazea a mai afirmat atunci că, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro în anul 2015 nu este posibilă deoarece România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb ERM-2 chiar de la începutul anului 2013.

Având în vedere că discuția ar urma să fie purtată după alegerile din această iarnă, nu ar fi timp suficient ca România să intre în mecanismul ratelor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce înseamnă că pentru perioada minimă de 2 ani necesară în cadrul ERM ar fi nevoie de o derogare de la Banca Centrală Europeană pentru a adera la jumătatea anului 2015, ceea ce este puțin probabil, a explicat economistul șef al BNR.

Alți analiști, printre care și Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, consideră că ținta de aderare în 2015 nu mai este fezabilă, dar, chiar dacă se va discuta după alegeri, se menține până atunci ca obiectiv.

Înainte de a intra în zona euro, o țară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăși 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflația să nu depășească cu 1,5% media celor mai performante țări din zona euro) și să se afle timp de doi ani în mecanismul ratelor de schimb ERM-2, perioadă în care moneda națională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% față de euro.