Iordache acuză opoziția: Legile Justiției vor intra în vigoare, indiferent de câte piedici vor fi puse

„Am venit cu aceste texte, între a propune ceva și în a nu spune nimic, în a spune că unii sunt răi, alții buni, noi mergem înainte, venim cu niște texte bune, considerăm că sunt în concordanță cu cele două decizii ale CCR, la fel vom face și în ce privește legislația penală și cea civilă pentru că săptămâna viitoare vom continua și cu Codul pPenal și Procedură Penală și Codul Civil. Noi venim cu propuneri concrete care respectă deciziile Curții. În rest , știe cineva ce ne va spune Veneția? Nu cumva Veneția trebuia să aibă niște texte pe care trebuia să se pronunțe? Știe cumva dacă în sesiunea din iulie comisia va avea un punct de vedere? Comisia de la Veneția nu trebuie să țină cont și de observațiile CCR?”, a declarat Florin Iordache, președintele Comisie de modificare a legilor justiției.

Iordache acuză Opoziția că prin reacțiile publice ține isonul președintelui Iohannis.

„Ăștia sunt declarații pentru tv, ca să se țină isonul președintelui Iohannis, care, repet, din dorința de a amâna intrare în vigoare a acestr legi le tot amână, dar odată și odată aceste legi vor intra în vigoare, odată se înființează această secție. Să luăm presiunea de pe judecători, să avem judecători care să judece conform propriei conștiințe și legislației în vigoare nu mai trebuie să existe o presiune din partea procurorilor asupra judecătorilor. Ne dorim o Inspecție Judiciară independnetă. Sunt niște deziderate pe care le-am propus, alții fac declarații și țin isonul presedintelui. Vă garantez că legile vor intra în vigoare pe formulele propuse la noi”, a mai spus Iordache.

Deputatul PNL, Ioan Cupșa, a anunțat că PNL va sesiza pentru a treia oară Curtea Constituțională după ce Comisia specială pentru legile justiției a modificat legea privind statutul magistraților, printre principalele schimbări fiind definițiea erorii judiciare.

Comisia condusă de Florin Iordache a modificat, în ședința de joi, definiția erorii judiciare, motiv pentru care opoziția a anunțat că ia în calcul o nouă sesizare la Curtea Constituțională.

„Luăm în calcul să sesizăm în perioada următoare Curtea Constituțională pe această lege. Este a treia oară când recurgem la un astfel de demers. Sunt legi „debile”, făcute pe repede înainte, am cerut timp să analizăm documentele”, a spus Ioan Cupșa pentru MEDIAFAX.

În ședința de joi, comisia condusă de Florin Iordache s-au aprobat următoarele amendamente, toate propuse de PSD:

– La articolul 3, după alineatul (11), se introduce un nou alineat, alin. (12) cu următorul cuprins: (12) Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate.

– Alineatul (1) al articolului 5 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare.

– Alineatul (7) al articolului 7 se modifică și va avea următorul cuprins: (7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (6) poate fi contestat în instanță, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii 554/2004. Dispozițiile prevăzute la art. 7 din Legea 554/2004 nu sunt aplicabile.

– La articolul 19, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) O comisie de examinare teoretică și practică va fi alcătuită din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un avocat și un profesor universitar, desemnați de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii dintre judecătorii, procurorii sau avocații cu cel puțin 12 ani vechime în profesie și dintre cadrele didactice ale facultăților de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani.

Amendament adoptat Articolul 56 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) La încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere prevăzute la art. 53 judecătorii revin pe funcțiile deținute anterior în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2) La încetarea mandatului funcției de conducere prevăzute la art. 54 și 55, procurorii pot ocupa o altă funcție de conducere la același parchet, în condițiile legii, fie revin pe funcții de execuție la parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.”

Amendament – La articolul 58, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alin. (13) cu următorul cuprins:
(13) Pentru Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri activitatea de formare de către judecători, procurori, magistrați-asistenți și personal de specialitate juridică asimilat magistraților, detașarea se dispune doar în cazul în care aceștia își desfășoară activitatea cu normă întreagă.

Alineatul (3) al articolului 96 se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Există eroare judiciară atunci când:
a) S-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară;
b) S-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit și indubitabil contrară legii sau situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, precum și atunci când, prin încălcarea clară și incontestabilă a situației de fapt sau a normelor juridice aplicabile au fost afectate drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.

Alineatul (4) al articolului 96 se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) Prin Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, precum și prin alte legi speciale, pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară.

Pe 19 aprilie, Curtea Constituțională a României a admis mai multe sesizări ale PNL, USR și ÎCCJ privind neconstituționalitatea unor articole din actul normativ ce modifică Legea 303/2004, privind statutul magistraților, drept urmare legea urmând să se reîntoarcă în Parlament.