IPS Pimen spune că nu știe cum va acționa în continuare, după decizia Curții de Apel Cluj

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Suceveanul, a declarat, miercuri, că nu știe cum va acționa în continuare, după ce Curtea de Apel Cluj a respins retrocedarea a 166.000 de hectare de pădure  Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei.

IPS Pimen Suceveanul a evitat să comenteze decizia instanței din Cluj Napoca prin care Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina pierde procesul de revendicare a 166.000 de ha după ce Tribunalul Suceava și Curtea de Apel Timișoara s-au pronunțat în favoarea Bisericii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Nu comentez nimic”, a spus înaltul ierarh.

HOROSCOP Noroc în plan financiar pentru aceste 5 ZODII, înainte de Revelion!

22:58

ȘTIINȚĂ Fenomenul care ridică îngrijorări în rândul oamenilor de știință. Orbita Pământului este plină de deșeuri

22:22

Întrebat dacă va contesta decizia Curții de Apel Cluj, IPS Pimen a menționat că nu știe cum va acționa în continuare.

„Eu nu sunt jurist. Nu știu ce vom face”, a spus Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

La rândul său, directorul Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, a declarat că nu comentează decizii ale instanțelor judecătorești.

„Noi ne conformăm hotărârii instanței”, a spus Ciobanu.

Purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Cluj, Adrian Dănilă, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că magistrații Curții de Apel Cluj au respins cererea Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei de retrocedare a 166.000 de hectare de pădure.

„Instanța respinge ca nefondat apelul Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) formulat împotriva sentinței din 13 martie 2007 a Tribunalului Suceava”, se arată în sentință.

Instanța a obligat, de asemenea, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina să plătească Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Suceava (RNAPR) suma de 300.000 lei drept cheltuieli parțiale de judecată în apel.

Sentința Curții de Apel Cluj este definitivă, dar cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Procesul prin care Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei revendică peste 166.000 de hectare de terenuri cu vegetație forestieră, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, a fost suspendat la sfârșitul anului trecut, în condițiile în care Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților nu a achitat partea sa de 1,2 milioane de lei din avansul pentru realizarea unei expertize solicitată de instanță, probă care era solicitată de Regia Națională a Pădurilor (RNP).

Decizia de suspendare a procesului a fost atacată de Arhiepiscopie la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis, în aprilie 2013, reluarea procesului la Curtea de Apel Cluj.

Tribunalul Suceava a admis, în martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) privind retrocedarea unei suprafețe de pădure și obliga RNP, Direcția Silvică Suceava și statul român, prin Ministerul de Finanțe, să pună la dispoziția FBOB o suprafață de 166.613 de hectare. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Timișoara.

În acest proces, Curtea de Apel Timișoara a stabilit, în decembrie 2009, menținerea deciziei Tribunalului Suceava din martie 2007, prin care Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe o suprafață de 166.613 hectare de pădure.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul formulat de Regia Națională a Pădurilor a casat decizia Curții de Apel Timișoara și a retrimis cazul spre rejudecare la Cluj Napoca.

În 7 aprilie 2006, Comisia județeană de fond funciar Suceava și-a declinat competența de soluționare a cererii Fundației Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafețe de aproximativ 192.000 de hectare de pădure, motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar și al Legii 247/2005 a proprietății.

Potrivit unei note prezentate în susținerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înființare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere, nu și de proprietate, fiind o fundație înființată de stat.

Premierul Victor Ponta a declarat, în primăvara acestui an, la un post de televiziune că soluția pe care o susține în cazul litigiului cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților este ca pentru monumentele istorice ale Bisericii din Bucovina să fie alocate fonduri din veniturile Direcției Silvice Suceava de pe respectiva suprafață de pădure, soluție respinsă însă de IPS Pimen Suceveanul.

„Există o singură soluție pe care am discutat-o cu Arhiepiscopul Sucevei: ca din veniturile Regiei Pădurilor Suceava pe niște terenuri care sunt în litigiu de mult timp, 110.000 de hectare, o parte importantă să rămână pentru susținerea monumentelor istorice din Bucovina. Eu susțin această soluție”, spunea premierul, care adăuga că Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților va fi cea care va gândi exact sistemul.

În replică, într-o scrisoare transmisă premierului, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților susține că în discuția pe care a avut-o cu Victor Ponta nu s-a arătat de acord cu această soluție: „Nu am acceptat această soluție și nici nu o voi accepta vreodată”.

În scrisoare se mai arată că, potrivit Constituției, proprietatea privată este inviolabilă, garantată și ocrotită în mod egal, iar legislația actuală a României obligă statul să retrocedeze proprietățile confiscate de regimul comunist, iar aceeași obligație o cere și CEDO.

„Din punctul de vedere al dreptului bisericesc, ne este interzisă, sub pedeapsa cea mai mare, înstrăinarea bunurilor, a proprietăților bisericești (canoanele 12 al Sinodului VII ecumenic și 38 Apostolic)”, menționează IPS Pimen.

Arhiepiscopul mai spune că soluția propusă de Victor Ponta sfidează legislația țării, a CEDO și legislația bisericească, susținând că prin soluția propusă de premier privind retrocedarea proprietății confiscate de regimul comunist, acesta îi reamintește de politicienii acelui regim, dar și de legea secularizării averii bisericești din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

„Dumneavoastră transferați punerea în aplicare a soluției pe care o susțineți Regiei Naționale a Pădurilor, respectiv, practic Direcției Silvice Suceava. Ne întrebăm însă: Care este statutul moral al acestei Regii Naționale a Pădurilor? Pentru a împiedica retrocedarea Fondului Bisericesc, această regie a angajat Casa de Avocatură Nestor Diculescu Kingston Petersen. Doamna Șova, avocat la această Casă, se silește să ne demonstreze că nu am fost proprietarii Fondului Bisericesc, ci doar administratorii lui, în timp ce documentele care atestă că noi am fost proprietari se găsesc și în arhiva Direcției Silvice Suceava. Se găsesc, de asemenea, și în Monitoarele Oficiale, partea a doua, care se referă la administrarea terenurilor forestiere”, scrie IPS Pimen.

Totodată, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților spune că părinții stareți și maicile starețe de la mănăstirile-monumente istorice deținătoare de valori de patrimoniu național, opt din aceste mănăstiri fiind înscrise în lista UNESCO, au declarat că numai prin retrocedarea bunurilor Fondului Bisericesc, terenuri forestiere, se poate asigura resursa sigură și acoperitoare pentru întreținerea monumentelor istorice, a valorilor de patrimoniu național din cuprinsul Arhiepiscopiei.

„Îngrijirea lor prin lucrări de conservare și restaurare are un caracter permanent și necesită mari cheltuieli. Pentru noi este imposibil, în situația de față, să acoperim cheltuielile necesare”, a mai scris IPS Pimen.

Unitățile de cult din județul Suceava au primit, în anul 2004, în proprietate, potrivit Legii fondului funciar, câte 30 de hectare de terenuri cu vegetație forestieră, suprafața totală cu care Biserica Ortodoxă din Bucovina a fost pusă în posesie fiind de peste 15.000 de hectare.

Ulterior, în noiembrie 2004, printr-o Ordonanță de Urgență emisă de Guvern, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a fost împroprietărită cu 90.000 de hectare de pădure, dar legea de aprobarea a acestei ordonanțe a fost considerată neconstituțională de Curtea Constituțională.

Cererea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților privind acordarea, de către Guvern, Fundației Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a statutului de fundație de utilitate publică a fost respinsă în 2008, pe motiv că aceasta acționează doar în numele unei persoane juridice, și nu pentru realizarea unui interes public general.