Irinel Popescu: Doi cercetători români care lucrează în SUA au potențial să obțină premiul Nobel

Modelul savantului Emil Palade este mai actual ca oricând, doi cercetători români care lucrează în SUA, Victor Velculescu și George Călin, având potențial să obțină premiul Nobel pentru Medicină, a declarat, vineri, președintele Academiei Medicale, profesorul Irinel Popescu.

FOTO: Victor Velculescu

Cercetătorii nominalizați de Popescu lucrează la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore și, respectiv, Universitatea Texas din Houston.

Declarația a fost făcută la Simpozionul „George Emil Palade”, organizat de Academia de Știinte Medicale, în colaborare cu Institutul de Biologie și Patologie Celulară (IBPC) „Nicolae Simionescu”, la 100 de ani de la nașterea singurului român premiat cu Nobelul pentru Medicină, pentru descoperirea ribozomilor, după ce și-a făcut cercetările în Statele Unite, la Institutul Rockfeller din New York și la Universitatea Yale din New Haven.

IBPC a fost înființat de prof. dr. Nicolae Simionescu și prof. dr. Maya Simionescu, elevi și colaboratori apropiați ai lui George Emil Palade, și a fost inaugurat în 1979.

„Sărbătorim astăzi, în primul rând, trecutul, pe umerii căruia s-au dezvoltat generațiile de astăzi, la cel mai înalt nivel. În al doilea rând, încercăm să descifrăm semnificația unui model, pentru că această clădire în care ne aflăm reprezintă un institut la înființarea căruia George Emil Palade a contribuit decisiv. Ca atare, în acest institut, există o pare din gândirea, concepțiile, nivelul la care ajunsese George Emil Palade, cercetător și laureat al premiului Nobel, care de-a lungul timpului s-au dovedit a fi continuate cu succes pe alte linii – celulele endoteliale, aterosclecroza, bolile cardiovasculare…”, a mai declarat președintele Academiei de Științe Medicale.

Profesorul Irinel Popescu a spus, cu același prilej, că modelul unui astfel de savant este mai actual ca oricând. „Cercetători cu potențialul lui George Emil Palade există și acum. Aș putea enumera pe Victor Velculescu și George Călin. Sunt doi cercetători români care lucrează în SUA și ambii au potențial să obțină Premiul Nobel. Apoi, în această linie, lucrează și Dan Duda. Victor Velculescu, profesor la Universitatea John Hopkins din Maryland, a pus la punct primul test genetic din lume capabil să identifice, pornind de la o simpla analiză de sânge, biomarkerii specifici tumorilor”, a declarat Popescu.

FOTO: George Călin

Cercetările lui George Călin, care vizează, de asemenea, oncologia, sunt considerate printre cele mai valoroase în înțelegerea mecanismelor moleculare la apariția unei tumori.

Potrivit președintelui Academiei Medicale, integrarea în rețeaua internațională de profil este o mare șansă pentru cercetarea românească. „Medicina are încă multe lucruri pe care nu le-a descoperit. Se vorbește foarte mult despre frecvența bolilor cardiovasculare și despre lupta cu îmbătrânirea, cu cancerul. Ca atare, orizontul cunoașterii este departe de a fi atins. Potențialul uman există. Integrarea în rețeaua de cerectare internațională, în colective din care să facă parte inclusiv români, reprezintă o foarte mare șansă pentru cerectarea națională. Academia de Științe Medicale a fost onorată să organizeze aceasă manifestare, pentru că, în afara evocării lui George Emil Palade, am organizat și o sesiune științifică, una din lucrări prezentând similitudini între creierul delfinului și creierul uman, iar asta ne aduce aminte de teza de doctorat a lui Palade. Mi-aș dori ca spiritul lui să poată fi continuat de generațiile actuale”, a mai spus profesorul Irinel Popescu.

La rândul ei, academicianul Maya Simionescu, colaboratoare a savantului român, a spus că, pentru a putea indica o terapie, „trebuie să știi ce se întâmplă în celule”. „Și asta face biologia celulară. De aceea, descoperirile profesorului Palade în biologia celulară sunt importante. El a a stabilit baza de la care poți să mergi mai departe să vezi ce se întâmplă în boală ca să poți să dai o terapie. (…) Când apare o boală la inimă, de fapt, se îmbolnăvește celula inimii, cardiomiocitul sau mai multe celule din inimă”, a explicat Simionescu.

Cu același prilej, Maya Simionescu a amintit de perioada când lucra cu Palade la New York. „Trăiam în campus. Munceam toți acolo. Eram pasionați de ceea făceam. După un congres de biologie, mergeam în excursie trei zile. Apoi, reveneam la treabă. Viața de cercetător are anumiți pași, iar sistemul american mi s-a potrivit foarte bine. Aveam acolo laboratorul, o mare bibliotecă deschisă continuu, zi și noapte, fără bibliotecar. Lângă laborator, patru terenuri de tenis, sală de conferințe și de spectacole. Aveam și un bar, mai multe restaurante, pe diferite categorii, un pian, unde îmi exersam talentele de Maria Tănase. Aveam acolo, în campus, tot ce ne doream. Nici nu era nevoie să ieșim de acolo”, a povestit Simionescu.