Jandarmeria Cluj, luată la „puricat” de MAI după ce colonelul de Securitate Ioan D. Gogan, care a anchetat-o pe disidenta Doina Cornea, a primit onoruri

Inspectoratul Județean de Jandarmerie Cluj va fi suspus unei inspecții realizate de o comisie a Ministerului Afacerilor de Interne după ce instituția din vestul țării a acordat onoruri militare fostului colonel de Securitate Ioan D. Gocan care a anchetat-o pe disidenta Doina Cornea.

Cum a ajuns fostul colonel de Securitate Ioan D. Gocan să primească onoruri? Gabriel Oprea, fost ministru de Externe, a eliberat un ordin în aprilie 2014 prin care militarii din fosta Securtitatea și colaboratorii au dreptul la onoruri militare chiar și în cazul în care o instanță judecătorească a decis că aceștia au făcut cu certitudine Poliție Politică.

Cum o urmărea fostul colonel de Securitate Ioan D. Gogan pe disidenta Doina Cornea

Astfel, colonelul de securitatea care a anchetat-o pe disidenta Doinea Cornea a fost înmormântat cu onoruri militare de către jandarmii din Cluj, în ciuda faptului să se dovedise în instanță că a făcut Poliție Politică.

Cel care a făcut publică informația referitoare la faptul că Doinea Cornea era urmărită de colonelul Securității Ioan D. Gocan este Mihai Demetriade, consilier superior al Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității.

„Având concepţii politico-filozofice străine ideologiei noastre, sub influenţa legăturilor cu cetăţenii străini menţionaţi, C.[ornea] D.[oina] a trecut şi în ultima perioadă în mod deschis la acţiuni denigratoare şi ostile regimului nostru, exercitând influenţă negativă îndeosebi asupra studenţilor şi în mediul relaţiilor sale mai apropiate. Pentru contracararea şi anihilarea activităţilor sale negative, la propunerea noastră, cu aprobarea Comitetului Judeţean P.C.R., la 03.02.1982 a fost pusă în discuţia colectivului de muncă – de către conducerea Universităţii. Cu această ocazie, a adoptat o atitudine de justificare şi minimizare a faptelor, iar ulterior nu a întreprins nimic pentru a-şi revizui activitatea, în luna august 1982, a scos din ţară prin fiica sa, care a fost ca turistă în România, un material deosebit de duşmănos şi denigrator la adresa realităţilor social-politice din ţara noastră, ce a fost difuzat de postul de radio «Europa Liberă»”, potrivit sursei citate.

De asemenea, în documentele publicate de consilierul superior al Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității, se mai arată că Ioan D. Gocan a fost recunoscut oficial drept lucrător la Securitate prin sentința civilă cu caracter definitv dată de Curtea de Apel București pe 2 noiembrie 2011.

Cazul „Diana”, obiectiv principal al colonelului

„Ultimul grad în Securitate a fost cel de colonel, lucrând pe aceeași linie, Serviciul 3 – Contraspionaj. Implicat în multe cazuri de urmărire prin DUI a diverselor voci protestatare sau dizidente, cazul cel mai cunoscut fiind obiectivul «Diana» (Doina Cornea)”, mai notează Mihai Demetriade.

După ce acesta a prezentat cazul pe Facebook, Jandarmeria Cluj a reacționat subliniind „cadrele militare ale M.A.I. au dreptul, la cererea familiei, la o ceremonie de înmormântare cu onoruri militare. În condițiile în care nu a existat o măsură complementară de degradare militară, persoana la care se face referire avea dreptul la onoruri militare”.

„O comisie constituită la nivelul MAI desfășoară verificări la IJJ Cluj, pentru stabilirea condițiilor în care s-a desfășurat ceremonia cu onoruri militare din data de 06.11.2020. Dosarul de personal al fostului colonel Ioan D. Gogan nu se află în arhiva Jandarmeriei și nu a fost cunoscută condamnarea acestuia. Unitățile Jandarmeriei nu au atribuția și nici posibilitatea legală de a ține evidența situației penale a cadrelor militare dintr-un județ (din zona de responsabilitate)”, a declarat Sorin Despina, purtătorul de cuvând al Jandarmeriei Române, pentru g4media.ro.

Cine este Doina Cornea

Doina Cornea s-a născut în 30 mai 1929 la Brașov și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, unde a și predat.

Stabilită în orașul de pe Someș, nemulțumită de regimul comunist, la începutul anilor ’80, Doina Cornea a început să trimită scrisori de protest, peste 30 la număr, la Radio Europa Liberă și ziarelor din Vest, în care care denunța „sistematizarea” satelor românești, dărâmarea bisericilor și politica dusă de Ceaușescu. Acest fapt a atras mânia dictatorului. Securitatea i-a pus pază la casă, iar securiștii au chemat-o la interogatoriu în celebrele beciuri în care au și bătut-o.

„Doi ani mi-au stat în poartă, ziua și noaptea. Nu securiștii – au pus milițienii de la circulație, cu chipiu alb, ca lumea sau străinii să nu vadă că sunt păzită. Și ăștia, de la circulație, m-au bătut de câteva ori”, își amintea Doina Cornea într-un interviu.

Pentru curajul de a se opune regimului, a fost dată afară din facultate. A avut noroc, totuși, că nu a pățit ceva mai grav, cu fiica ei, Ariadna, fugită în Franța, și care, de departe, veghea ca mamei sale să nu-i însceneze securiștii vreun „accident”.

În noiembrie 1987, în timpul revoltei de la Brașov, a răspândit peste 150 de de manifeste de solidaritate, împreună cu fiul ei, Leontin, gest care s-a soldat cu închiderea ei în închisoare timp de două luni, demers urmat de arestul la domiciliu.

Eliberarea a venit în 21 Decembrie 1989, când protestarii contra regimului comunist au ajuns la casa sa situată pe strada Alba Iulia din Cluj-Napoca și au luat-o pe Cornea pentru a participa la manifestația împotriva lui Nicolae Ceaușescu deși în stradă se trăgea. După victoria Revoluției, de la București, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism din care a demisionat, însă, după numai o lună, în ianuarie 1990, nefiind de acord cu transformarea acestuia în partid politic.

În același an, 1990, a fondat Forumul Democrat Antitotalitar din România, cu scopul de a uni opoziția democrată, abia născută. A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social (GDS) și a Alianței Civice.

A intrat în PNȚCD, partid în care a activat până la sfârșit.

A publicat la începutul anilor ’90 volumul „Puterea fragilității”, reeditat în anul 2006 de Editura Humanitas, în care apar scrisorile sale deschise adresate lui Nicolae Ceaușescu, dar și scrisoarea adresată muncitorilor din Brașov, după revolta de la „Tractorul” din 1987. De asemenea, a tradus din franceză mai multe cărți de Mircea Eliade și Vladimir Ghika.

„Lupta mea nu s-a îndreptat, în esență, împotriva lui Ceaușescu, ci împotriva comunismului ca ordine socială. Am luptat împotriva unui sistem. Ceaușescu nu era decât un produs al sistemului. (…) M-am străduit, realmente, să trăiesc ca și cum frica nu ar exista, chiar dacă am resimțit-o destul de des. Trebuie să rămânem liberi, să nu devenim robi ai fricii. Adevărul este că toți acești ani au reprezentat pentru mine un bun exercițiu, în fond. Mi-am spus: trebuie să trăiesc ca și cum Securitatea nu ar exista”, mărturisea Doina Cornea într-un alt interviu.

Activitatea sa anticomunistă a fost recunoscută și onorată, Doina Cornea primind în anul 2009 Legiunea de Onoare a Franței în grad de Ofițer și cea mai înaltă disticție a României, Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce, în anul 2000.