John Kerry îl atacă dur pe Vladimir Putin: „Continuă să practice un joc dublu”

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat marți, la un târg de armament, suplimentarea arsenalului nuclear cu 40 de rachete balistice intercontinentale care vor fi capabile să străpungă „chiar și cele mai avansate sisteme de apărare antirachetă”, a spus el, o referire transparentă la scutul american din Europa, în cadrul căruia România găzduiește unele elemente la Deveselu (sud).

Kerry și alți lideri occidentali și-au exprimat consternarea față de anunțul lui Putin.

„Nimeni nu ar trebui să asculte acest fel de anunț din partea liderului unei țări puternice și să nu fie îngrijorat de implicațiile pe care le are”, a declarat marți Kerry, într-o teleconferință.

„Desigur că mă îngrijorează. Avem Acordul START (între Statele Unite și Rusia privind reducerea armelor nucleare) și încercăm să ne îndreptăm în direcția opusă”, a reproșat el.

Din anii ’90 încoace a existat o „cooperare enormă” în distrugerea armelor nucleare care au fost staționate în foste teritorii sovietice, a apreciat șeful diplomației americane.

„Nimeni nu vrea să ne vadă făcând pași înapoi, nimeni nu vrea, cred eu, să se întoarcă la o situație de Război Rece”, a subliniat Kerry.

Războiul Rece a marcat o lungă perioadă de tensiuni între Rusia și Occident, aproximativ de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și până în 1991, când fosta Uniune Sovietică a implodat și s-a destrămat. „Rece” se referă la faptul că ostilitățile au mers de la propagandă la amenințări și spionaj, fără să ajungă la un război deschis.

Relațiile dintre Rusia și Occident s-au „dezghețat” la începutul anilor ’90, când președintele de atunci, Mihail Gorbaciov, a introdus politica deschiderii în relațiile cu Vestul cunoscută sub numele de „glasnost”.

Însă, de când a venit Putin la putere, în 2000, relațiile s-au deteriorat. Ele au ajuns la cel mai scăzut nivel anul trecut, după ce Rusiei i-au fost impuse sancțiuni în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea și din cauza rolului Moscovei în războiul din estul Ucrainei, în pofida faptului că rușii dezmint că ar fi implicați în conflict.

Informația că Rusia intenționează, acum, să cumpere rachete balistice intercontinentale este considerată un răspuns direct la informații potrivit cărora Statele Unite doresc să depoziteze echipament militar, inclusiv tancuri și sisteme de artilerie, în toate statele est-europene care sunt membre NATO.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a subliniat că declarația lui Putin este unul dintre motivele pentru care alianța militară occidentală își consolidează măsurile de descurajare. Kerry, la rândul său, afirmă că anunțul „ar putea fi o gesticulare în sensul unor negocieri, din cauza îngrijorărilor (ruse) față de mișcările militare pe care le efectuează NATO”.

În contextul intensificării violențelor în estul Ucrainei, în ultimele săptămâni – ceea ce relevă fragilitatea armistițiului dintre Rusia și Ucraina cunoscut și sub numele de „acordul de la Minsk” – Kerry a avertizat că Rusiei i-ar putea fi impuse noi sancțiuni.

„În lipsa reducerii (nivelului) ostilităților și unor progrese în implementarea (acordului de la Minsk), (statele) UE vor fi unite, cu siguranță, în prelungirea actualului nivel al sancțiunilor, iar dacă (vor fi adoptate sau nu) sancțiuni suplimentare depinde de ceea ce se întâmplă pe teren”, a avertizat șeful diplomației americane..

„Dacă președintele Putin continuă să joace un joc dublu și continuă să le permită separatiștilor (proruși din estul Ucrainei) să împingă înainte, atunci evident că avem o provocare foarte diferită în fața noastră”, a subliniat John Kerry.