Judecătoarea Dana Gîrbovan: Revocarea din funcția de procuror-șef nu este o chestiune de oportunitate politică

„Subliniez o prima chestiune extrem de importanta, deja remarcata de colega mea, judecatoarea Adina Daria Lupea. Revocarea din functia de procuror-sef nu este, potrivit legii interne, si nu poate fi, conform standardelor europene, o chestiune de „oportunitate politica”. Culmea, aceasta teorie este sustinuta de unii care se pretind mari aparatori ai independentei procurorilor. Sustinerea ca revocarea procurorilor-sefi este o chestiune de „oportunitate politica” echivaleaza cu negarea, subminarea conditiei de baza a independentei procurorilor-sefi in exercitarea atributiilor lor. Conform acestei sustineri inseamna ca, din considerente pur politice, pe baza unei intelegeri de culise, spre exemplu, intre Ministrul Justitiei si Presedinte, un procuror-sef ar putea fi debarcat din functie pentru ca asa au decis cei doi, din oportunitate politica”, scrie judecătorul Dana Gîrbovan, pe Facebook.

Magistratul transmite că a observat că, în sprijinul ideii că revocarea procurorului-șef DNA ar fi o chestiune de oportunitate politică, este adus argumentul „simetriei” dintre procedura de numire și cea de revocare.

„Desi acest argument pare unul substantial, la o privire atenta se dovedeste a fi fals. Daca va uitati in Legea 303/2004 veti gasi ca procedura de revocare nu este deloc in „simetrie” cu aceea de numire. Legea 303/2004 prevede o marja larga de apreciere si oportunitate, adica de subiectivism, atat pentru Ministrul Justitiei, cat si pentru Presedinte atunci cand numesc un procuror-sef. De exemplu, art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 prevede ca procurorii-sefi de la PG, DNA si DIICOT, adjunctii lor si procurorii sefi de sectie de la acestea „SUNT NUMITI de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”. Asadar, singurele conditii exterioare pentru numire sunt ca procurorii sa aiba o vechime de 10 ani, in rest fiind aprecierea Ministrului Justitiei pe cine propune si a Presedintelui daca numeste, Presedintele putand refuza motivat propunerea Ministrului Justitiei”, mai arată Dana Gîrbovan.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) avertizează că istoria recentă a dovedit că numirea procurorilor poate fi ușor rezultatul unui blat politic, dând exemplu numirile făcute în 2013, în urma pactului de coabitare Ponta-Băsescu.

„Situatia se schimba insa in ceea ce priveste procedura revocarii, deoarece legea prevede, la art. 54 alin. (4) din Legea 303/2004, expres si limitativ in ce conditii SE FACE revocarea din functie a unui procuror sef. Legiuitorul foloseste imperativul „se face” tocmai pentru a exclude orice factor subiectiv, personal din acest proces. Odata indeplinite conditiile din lege, revocarea „se face”, nu „se POATE face”, nu se negocieaza, nu se apreciaza. Solutia legiuitorului este fireasca, pentru ca cel numit trebuie ferit de presiunile ulterioare ale celor ce l-au numit, iar cea mai mare presiune ar fi tocmai posibilitatea revocarii sale pe criterii de „oportunitati politice”. Introducerea in ecuatie a criteriului „oportunitatii politice” ar fi sursa unei potentiale surse de santaj si presiune asupra procurorului-sef, fapt ce trebuie, in mod incontestabil, evitat”, arată Dana Gîrbovan.

Judecătorul spune că în același sens sunt și recomandările Comisiei de la Veneția, aceasta stipulând în mod expres că este necesar ca revocarea procurorilor să se facă în cazuri specifice prevăzute de lege. Președintele UNJR enumeră apoi, potrivit articolului 54 alineat (4) raportat la articolul 51 alineat (2) din Legea 303/2004, motivele pentru care revocarea din funcția de procuror-șef se face și anume: în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere; în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale și în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

Dana Gîrbovan arată că limitele de decizie ale președintelui sunt mai ușor de înțeles daca se face referire la primul și al treilea caz.

„Astfel, daca un procuror-sef este sanctionat disciplinar, chiar si cu o sanctiune usoara, gen avertisment, revocarea din functie, potrivit legii, „se face” obligatoriu. Singura situatie in care Presedintele ar putea refuza revocarea ar fi cea in care s-ar dovedi ca sanctiunea disciplinara nu exista, fie pentru ca nu a fost aplicata, fie pentru ca a fost ulterior anulata. Mai simplu spus, Presedintele NU are un drept propriu de apreciere cu privire la oportunitatea masurii revocarii, aprecierea sa sub acest aspect fiind irelevanta. Daca procurorul-sef a fost sanctionat disciplinar, revocarea „se face”. Concluzia este valabila pentru toate cele trei cazuri de revocare: decizia Presedintelui trebuie sa se limiteze la verificarea existentei conditiei prevazute de lege si atat”, scrie judecătorul, pe Facebook.

Dacă în primul și al treilea caz situația este mai clară, transmite Gîrbovan, stabilirea existenței condiției prevăzute în cel de-al doilea caz impune o verificare, ce se va finaliza printr-un raport.

„Cel ce face aceasta verificare este Ministrul Justitiei – sub a carui autoritate isi desfasoara activitatea procurorii -, acesta fiind singurul in drept sa propuna revocarea, declansand in acest fel procedura. In urma verificarilor, Ministrul Justitiei trebuie, pe baza acestora, sa concluzioneze daca este indeplinita conditia „exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale”. In mod inevitabil, aceasta concluzie implica o doza de subiectivism, insa aceasta trebuie sa fie una extrem de limitata, pentru ca orice verificare se refera la FAPTE si nu la opinii sau aprecieri personale. Aceeasi concluzie este valabila si in cazul Presedintelui care, avand raportul de verificare al Ministrului Justitiei si avizul sectiei de procurori al CSM, trebuie sa analizez foarte serios si pe deplin toate motivele de revocare invocate si, in consecinta, sa decida daca sunt sau nu sunt indeplinite conditiile de la lit. b) pentru revocare. Daca aceste conditii sunt indeplinite, Presedintele nu mai are nici o marja de apreciere proprie, nici un criteriu de „oportunitate politica”, ci este obligat „sa faca” revocarea”, arată președintele UNJR.

Astfel, potrivit Danei Gîrbovan, dacă, în urma analizei, constată că nu sunt îndeplinite condițiile din al doilea caz de revocare, președintele trebuie să respingă revocarea, înlăturând argumentat/motivat concluziile verificărilor făcute de Ministrul Justiției.

„In concluzie, decizia de revocare nu este in nici un caz una de „oportunitate politica”, Presedintele neputand respinge cererea pentru ca asa apreciaza el ca e oportun, dupa cum nu este nici obligat sa admita automat cererea de revocare. Presedintele este tinut strict sa verifice, obiectiv si tehnic, daca sunt sau nu indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a „se face” revocarea; in cazul in care conditiile sunt indeplinite acestea trebuie sa dea curs propunerii de revocare, iar daca conditiile nu sunt indeplinite, sa motiveze punctual de ce ar fi astfel”, concluzionează judecătorul.