Judecătorii CAB: Constantin Nicolescu apela frecvent la ilegalități pentru a obține beneficii

Informația apare în motivarea deciziei de condamnare în dosarul în care Constantin Nicolescu a fost găsit vinovat că a luat ilegal fonduri PHARE.

Judecătorii notează, în același document, și faptul că Nicolescu transformase acest comportament corupt într-un mod de viață.

„Se reține obișnuința manifestată de inculpat de a apela la fapte ilicite pentru a obține diverse beneficii, durata lungă în timp în care acesta a acționat într-o modalitate ilegală, transformând o astfel de conduită într-o modalitate normală de a aborda relațiile cu celelalte persoane precum și prejudiciul ridicat creat dar și afectarea încrederii care ar trebui să existe într-o astfel de cooperare cu instituții ale Uniunii Europene”, se menționează în motivarea Curții de Apel București.

Magistrații arată că tocmai acest comportament al lui Nicolescu, în pofida vârstei înaintate, justifică condamnarea la șapte ani și opt luni de închisoare a fostului președinte al CJ Argeș.

„Toate acestea justifică, în ciuda vârstei înaintate a inculpatului, aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru fiecare dintre infracțiunile deduse judecății, într-un cuantum mai ridicat decât minimul special, spre mediul prevăzută pentru fiecare dintre fapte”, susțin magistra’ii

În documentul citat sunt menționate și informații existente în materialul procurorilor. Astfel, judecătorii au ajuns la concluzia că omul de afaceri Cornel Penescu, condamnat și el în acest caz, era obișnuit să se „supună” solicitărilor venite din partea lui Nicolescu.

„Din procesele-verbale de redare a convorbirilor rezultă solicitarea directă a inculpatului Nicolescu cu privire la pachete de Paște, precum și obișnuința inculpatului Penescu de a se supune solicitărilor acestuia”, mai precizează magistrații.

În motivarea instanței se mai menționează că nu este exclus ca Penescu să fi ținut o evidență strictă a banilor dați ca mită: „Dacă se are în vedere că acesta a fost deja condamnat pentru alte fapte de aceeași natură, fiind dovedit că proceda în aceeași modalitate și în raport cu alte persoane (spre exemplu, cele implicate în fotbal) devine cu atât mai clară necesitatea unei evidențe corecte și fixe a sumelor de bani ieșite din contul societății”.

Fostul președinte al Consiliului Județean Argeș Constantin Nicolescu este în închisoare din luna februarie, după ce a fost condamnat definitiv la șapte ani și opt luni în dosarul în care a fost acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false.

În același dosar au mai fost condamnați la câte patru ani de închisoare cu executare Cornel Penescu, acționar majoritar al SC PIC SA Pitești la data faptelor, și Gheorghe Dobre, asociat și administrator la SC Zeus SA. Instanța a dispus, prin aceeași hotărâre, achitarea lui Ion Nicolae, reprezentant al SC Zeus SA.

Totodată, Gheorghe Nicuț, primar al municipiului Curtea de Argeș, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, județul Argeș, și Ion Ștefan, primar al comunei Budeasa, din județul Argeș, toți în funcții la data faptelor, au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare. Tot la trei ani de închisoare cu suspendare a fost condamnat și Florian Despan, director executiv al Direcției pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului județean Argeș la data faptelor, iar diriginții de șantier Gheorghe Dumitrache și Tudor Mircea au primit pedepse de câte un an și șase luni de închisoare cu suspendare.

Curtea de Apel București a mai decis ca Nicolescu, Nicuț, Ștefan, Andrei, Despan și Grigore să plătească Ministerului Finanțelor peste 880.000 de euro, iar Grigore să achite 260.800 de euro, sume care reprezintă prejudiciul adus statului.

Instanța a dispus și anularea cererilor de finanțare a proiectului cu fonduri Phare privind patru unități de învățământ din județului Argeș.

Fostul președinte al Consiliului Județean Argeș și ceilalți inculpați din dosar au fost trimiși în judecată în acest dosar în 18 mai 2011.

Judecătorii de la Tribunalul București au dat, în 28 mai 2013, sentința în dosar, Nicolescu fiind condamnat atunci la un an de închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de către inculpați și de procurorii anticorupție.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri PHARE, Consiliul Județean Argeș a accesat un program de finanțare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv lucrări de reabilitare sau reconstrucție a patru unități școlare din Argeș, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeș și comuna Budeasa, pe motiv că ar fi fost afectate de inundațiile din perioada aprilie – august 2005.

Cererea de finanțare a fost însoțită de o declarație de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Constantin Nicolescu, Călin Ioan Andrei, Gheorghe Nicuț și Ion Ștefan. Cererea de finanțare a fost elaborată de Florian Despan, în calitate de director executiv al Direcției pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului județean Argeș și totodată manager-coordonator de proiect.

Fondurile au fost solicitate în condițiile în care niciuna dintre aceste unități școlare nu a fost afectată de inundațiile din perioada invocată. În cererea de finanțare a fost menționat „Raportul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeș”, document care nu există, fapt cunoscut de Nicolescu, spuneau procurorii.

Contractul de grant a fost încheiat în pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanțare depusă în data de 8 iunie 2006, astfel că beneficiarul, Consiliul Județean Argeș, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 de euro cu titlu de finanțare externă nerambursabilă de tip Phare.

Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus SA, care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate, cât și pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relații contractuale și în raporturi juridice cu familia lui Nicolescu.

Pe perioada executării proiectului, acesta a semnat cererea de plată finală și anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conținut nereal (procese verbale de recepție, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală și anexa a fost redactată și semnată de Florian Despan.

Astfel, spuneau anchetatorii, Consiliul Județean Argeș a încasat pe nedrept suma de 260.800 de euro reprezentând ultima tranșă din contractul de finanțare nerambursabilă.

Procesele-verbale de recepție au fost puse la dispoziție de Dobre Grigore, asociat și administrator al SC Zeus SA Pitești (firma care realizase lucrările) și au fost întocmite de Ion Nicolae, Gheorghe Dumitrache și Tudor Mircea.

De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deși întreaga finanțare a fost încasată.

În perioada 2006 – 2008, Constantin Nicolescu a cerut și a primit de la Cornel Penescu sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 de lei pentru ca instituția Consiliul Județean Argeș să achiziționeze de la SC PIC SA produse alimentare și nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziție publică, precizeau procurorii anticorupție. Suma remisă cu titlu de mită reprezinta aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.

De asemenea, în luna iunie 2009, Nicolescu l-a determinat pe Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, județul Argeș, să nu aplice o amendă de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcție fără a avea toate avizele necesare.

În 24 februarie 2014, prefectul județului Argeș, Cristian Soare, a semnat ordinul privind încetarea mandatului lui Nicolescu, după ce instanța supremă a decis definitiv că acesta a fost în conflict de interese.

Constantin Nicolescu mai este implicat într-un dosar de corupție, el fiind cercetat sub control judiciar pentru abuz în serviciu privind încheierea a peste 100 de contracte între o firmă și zeci de autorități locale din Argeș.

În acest dosar, Constantin Nicolescu este suspectat de folosirea influenței sau a autorității funcției de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, precum și de săvârșirea a 35 de fapte de abuz în serviciu și instigare la opt infracțiuni de abuz în serviciu.