Judecătorii cer CSM să sesizeze Inspecția Judiciară în cazul afirmațiilor lui Gheorghe Nichita, care a spus că a fost protejat de șefii SRI

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a solicitat, duminică, Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Inspecția Judiciară, pentru a se verifica dacă afirmațiile președintelui filialei județene PSD Iași Gheorghe Nichita au afectat independența justiției.

„Solicitarea vine în contextul în care mai multe site-uri de știri au publicat pe data de 22 august 2015 următoarea afirmație a domnului Gheorghe Nichita, făcută în cadrul unei ședinte PSD: «Eu mi-am rezolvat problemele cu justiția, înțelegeți voi (frecându-și două degete – n.r.). Această țară este condusă de generalul Florian Coldea (…). Eu am fost susținut pe linia serviciilor cât a fost George Maior șeful SRI și nu mi s-a întâmplat nimic. Dar să știți că nici de acum nu mi se poate întâmpla nimic”, se arată într-un comunicat de presă al UNJR.

În sesizarea UNJR se arată că aceste afirmații sunt „de o gravitate excepțională și transmit opiniei publice ideea că „dosarele în care sunt anchetate fapte de corupție pot fi «rezolvate» cu sprijinul serviciilor secrete”.

Uniunea Judecătorilor consideră că „este imperativ ca astfel de declarații să facă obiectul cercetărilor efective ale Inspecției Judiciare.

„Impactul acestora asupra opiniei publice este unul cu deosebire puternic, în contextul în care survine într-un spațiu public în care ideea implicării serviciilor secrete în actul de justiție dincolo de limitele legii a transpărut, cel puțin la nivel de aparență, din chiar declarații ale reprezentanților acestor structuri”, se mai arată în sesizarea UNJR.

Judecătorii au precizat că, de data aceasta, nu este vorba de declarații generale, ci de afirmații extreme de concrete privitoare la implicarea serviciilor secrete în actul de justiție. Aceștia au reamintit în scrisoarea către CSM că, în 30 aprilie, într-un interviu acordat juridice.ro, generalul Dumitru Dumbravă declara că „Serviciul Român de Informații nu se retrage din «câmpul tactic» odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, ci își menține «atenția/interesul» până la soluționarea defintivă a cauzei”.

UNJR a precizat că această afirmație a fost explicată ulterior chiar de directorul Serviciului Român de Informații prin aceea că sunt urmăriți „judecători, procurori care pe drum au uitat că servesc statul român și au avut alte preocupări decât a servi statul român”.

„Aceste declarații, ce au născut ideea supravegherii magistraților de către serviciile secrete, pentru a garanta «corectitudinea» judecătorilor, au vulnerabilizat actul de justiție și au permis perpetuarea unor astfel de idei, precum cele ale domnului Gheorghe Nichita, transmise publicului în scopul diminuării încrederii în anchetele penale ce îi vizează”, au arătat judecătorii în scrisoarea lor.

Judecătorii susțin că afirmațiile lui Gheoghe Nichita impun un răspuns imediat din partea CSM, pentru a clarifica opiniei publice limitele legale în care se derulează cooperarea justiție – servicii secrete.

„O justiție puternică este una care și apare în ochii publicului ca atare, reacționând ferm și imediat la derapajele ce îi știrbesc independența, indiferent din partea cui ar veni”, a mai arătat UNJR.

În contextul discuției despre relația justiție – servicii secrete, judecătorul Dana Gîrbovan, președintele UNJR, va fi prezentă luni în fața plenului CSM pentru a susținerea cererea de clarificare a termenului de «câmp tactic” în viziunea SRI când vine vorba de justiție.

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii din data de 24 august are șansa și datoria de a reveni asupra problemei legate de lămurirea înțelesului noțiunii de «câmp tactic», având obligația de a defini exact activitățile efectuate de serviciile secrete în legatură cu actul de judecată dupa sesizarea instanței”, a afirmat judecătorul Dana Gîrbovan.

Președintele UNJR a precizat că reprezentanții asociațiilor profesionale vor fi prezenți la sediul CSM, luni, de la ora 12.30, pentru a susține importanța ca astfel de hotărâri să fie luate nu pe baza unor note secrete, ci sub semnul transparenței depline și a cooperării oneste.

„În relația justiție – servicii secrete nu este loc de interpretări și supoziții, orice ambiguitatea afectând prin ea însăși independența justiției și încrederea publicului în aceasta”, a mai spus președintele UNJR.

Pe ordinea de zi a ședinței de luni a Plenului CSM este și Punctul de vedere al Direcției legislație, documentare și contencios privind plângerea prealabilă formulată de UNJR, Asociația Magistraților din România și Asociația Procurorilor din România împotriva Hotărârii Plenului CSM din 15 iunie, prin care a fost respinsă solicitarea transmisă de cele trei asociațiile profesionale de a le fi puse la dispoziție informațiile transmise de Serviciul Român de Informații, în cadrul verificărilor făcute de Inspecția Judiciară privind apărarea independenței sistemului judiciar, în urma afirmațiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Cererea a fost repinsă pe motiv că informațiile solicitate de cele trei asociații profesionale ale magistraților au fost clasificate „Secrete de serviciu”.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, în 15 iunie, că afirmațiile făcute de generalul Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice din SRI, în cadrul interviului din 30 aprilie, publicat pe site-ul juridice.ro, nu sunt de natură a aduce atingere independenței sistemului judiciar.

Inspecția Judiciară a fost sesizată să facă verificări în acest caz în urma unei solicitări transmise în 18 mai de cele trei asociații profesionale ale magistraților, în contextul în care generalul Dumitru Dumbravă, a afirmat că instanțele de judecată sunt „câmp tactic” pentru SRI, și că „în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.

UNJR a mai cerut CSM să facă verificări și să îi elimine pe eventualii ofițeri acoperiți din magistratură și, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informații.

CSM a decis, în cadrul ședinței de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru a face verificări cu privire la eventualii ofițeri acoperiți din rândul judecătorilor și procurorilor.

În 3 iunie, UNJR a cerut președintelui Klaus Iohannis „să verifice toate activitățile Serviciului Român de Informații în justiție și să ia măsuri pentru restabilirea legalității și angajarea răspunderii celor vinovați de încalcarea limitelor prevăzute de lege”.

Ulterior, în 5 iunie, președintele Klaus Iohannis a declarat, la TVR, că nu are niciun fel de date care să îi arate că SRI ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiție și a spus că cine are dovezi concrete în acest sens ar face bine să i le pună la dispoziție.

Întrebat dacă va media un eventual conflict între SRI și justiție, așa cum i-au cerut anumite asociații de magistrați, președintele Klaus Iohannis a declarat: „Dacă CSM îmi solicită acest lucru, cu siguranță că o s-o fac. Dar deocamdată CSM nu mi-a solicitat o astfel de intervenție și la momentul acesta nu am niciun fel de date care să-mi arate că SRI s-ar fi implicat peste sau în afara limitelor date de lege în procesul de justiție”.

Întrebat dacă a existat o decizie a CSAT privind monitorizarea de către SRI a cazurilor de corupție până la o soluție finală, după cum a susținut Traian Băsescu, Klaus Iohannis a afirmat că, de când este el președinte, „astfel de chestiuni nu au fost discutate în CSAT”. „Dar, în măsura în care CSM sesisează președintele României sau CSAT cu anumite chestiuni foarte concrete, eu sunt foarte deschis să vedem cum se poate analiza, cum se poate verifica pentru a face lumină. Interesul meu e să nu existe dubii în aceste spețe”, a declarat șeful statului.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, declara, făcând referire la subiectul agenților sub acoperire în rândul magistraților, că „legea este foarte clară, legea nu permite așa ceva”.