Judecătorul Adrian Bordea va candida la funcția de președinte al CSM

Judecătorul Adrian Bordea, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), va candida la funcția de președinte al insituției, potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres. Bordea și-ar fi anunțat candidatura printr-un e-mail în care a atașat și planul de managementul propus pentru anul în curs.

Plenul CSM se reunește luni pentru a alege noua conducere, respectiv un președinte și un vicepreședinte. Conducerea CSM face parte din secții diferite. Dacă președintele este judecător, vicepreședintele trebuie să fie procuror și viceversa. Mandatul este de un an și nu poate fi reînnoit. Candidații se pot înscrie în cursă inclusiv în timpul ședinței în urma căruia se va numi noua conducere.

Instituția a fost condusă în 2013 de procurorul Oana Schmidt-Hăineală, în calitate de președinte, și de judecătorul Adrian Bordea, drept vicepreședinte. În total, CSM este alcătuit din 19 membri. Astfel, în urma alegerilor organizate de adunările generale ale instanțelor și parchetelor sunt aleși de magistrați nouă judecători și cinci procurori, scrie Mediafax.

ACTUALITATE Preparatul de pe masa de Crăciun care stimulează creierul, potrivit medicului Vlad Ciurea. Iată care fel de mâncare te face mai inteligent

15:24

ACTUALITATE Tragedie în a doua zi de Crăciun. Un autoturism a luat FOC după ce s-a izbit de o cisternă, în Suceava. Toți pasagerii au murit

15:20

De asemenea, din consiliu fac parte și membrii de drept, respectiv ministrul Justiției, procurorul general al României și președintele instanței supreme. Acestora li se alătură un număr de doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat. La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători și cei cinci procurori.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturiia luat act, în 10 decembrie 2013, de cererea lui Adrian Bordeade demisie din funcția de vicepreședinte al CSM, începând din 7 ianuarie, solicitarea fiind formulată pentru ca alegerea noului vicepreședinte să poată avea loc la aceeași dată cu cea pentru președinte.

Judecătorul Adrian Bordea a fost ales vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii în ședința din 26 februarie 2013. Astfel, mandatul vicepreședintelui a început la două luni distanță față de cel al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă la conducerea instituției în ședinta din 4 ianuarie 2013.

Dacă Bordea și-ar fi dus mandatul până la capăt, ar fi trebuit organizate două sesiuni de alegeri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, una pentru președinte, în prima ședință de plen a CSM din 2014, și o alta la sfârșitul lunii februarie, pentru vicepreședinte.

Scandal la alegerile de anul trecut

Alegerile de anul trecut pentru conducerea CSM au generat un scandal de proporții.

În 4 ianuarie 2013 a avut loc prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul urmând să aleagă președintele și vicepreședintele instituției în 2013. Pentru funcția de președinte și-au depus candidaturile „vicele” de atunci al CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală, și judecătorul Mircea Aron. În urma intervievării celor doi, membrii CSM au decis, cu majoritate, să o aleagă pe Hăineală la șefia Consiliului.

În aceeași zi, fosta președintă a CSM, Alina Ghica, a candidat pentru funcția de vicepreședinte al CSM, însă membrii Plenului au hotărât să-i respingă candidatura. Imediat după acest moment, Secția de judecători a CSM a solicitat revocarea hotărârii prin care Hăineală a fost aleasă la conducerea instituției, însă aceasta a fost respinsă de 11 dintre cei 18 membri.

Vocile contra „cuplului” Hăineală-Ghica la șefia CSM au reclamat că s-ar urmări doar o rocadă la conducerea Consiliului.

În condițiile în care niciun alt judecător nu și-a depus candidatura la postul de vicepreședinte, Cristi Danileț anunța că vizează această funcție.

Ședința CSM a fost însă suspendată, mai mulți membri părăsind sala, printre aceștia numărându-se chiar și ministrul Justiției de la acea vreme, Mona Pivniceru.

Mai mult, Pivniceru a fost extrem de virulentă cu privire la acest subiect, două zile mai târziu, în 6 ianuarie, ea contestând alegerile de la CSM, într-o emisiune televizată. La mai puțin de 24 de ore de la declarațiile făcute de Mona Pivniceru, Uniunea Națională a Judecătorilor din România a transmis CSM o cerere prealabilă de revocare a deciziei prin care Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă președinte al CSM. În replică, CSM-ul a arătat că alegerile au respectat normele legale.

Alegerile nu au fost însă punctul culminant al acestui scandal.

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea a declanșat în 7 ianuarie procedura de revocare din CSM a judecătorului Cristi Danileț, întrucât, susțineau reprezentanții instanței, acesta „și-a exercitat necorespunzător atribuțiile încredințate ca membru al CSM”. Ei argumentau că judecătorul a participat la o procedură netransparentă de alegere a conducerii consiliului.

În cadrul procedurii, 1.126 de judecători au votat pentru revocarea lui Danileț, iar 324 au votat împotrivă sau s-au abținut, potrivit Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Un demers similar a fost început în 10 ianuarie, la Curtea de Apel Cluj, pentru revocarea din funcția de membru al CSM a Alinei Ghica, reprezentant al Curților de Apel în Consiliu.

După centralizarea voturilor adunărilor generale ale judecătorilor din 13 curți de apel din țară din totalul de 16, Curtea de Apel Cluj anunța că din cei 514 judecători cu drept de vot, au participat la ședința adunărilor generale 475 de judecători, din care 424 de judecători au votat pentru revocarea Alinei Ghica, 39 au votat împotrivă, 10 voturi au fost nule și au existat două abțineri.

În 8 ianuarie, Pivniceru a avut o nouă ieșire publică la TV, în care a subliniat că CSM nu poate fi condus de un procuror și că Oana Schmidt Hăineală ar trebui să își înainteze demisia.

Pe acest fond, CSM a anunțat că în 9 ianuarie urmează să fie organizate noi alegeri, pentru stabilirea vicepreședintelui. Contestațiile, însă, nu au încetat. Asociația Magistraților din România a cerut ca membrii CSM să-și dea demisia, urmare a „lipsei de transparență de la alegeri”. Oana Schmidt Hăineală a reacționat, susținând că nu vede niciun motiv pentru a-și înainta demisia.

În 10 ianuarie, aproximativ 1.800 de procurori au semnat o declarație comună prin care susțineau că alegerea Oanei Schmidt Hăineală în fruntea CSM era în concordanță cu dispozițiile legale în vigoare. Ministerul Public menționa că toți procurorii din țară au fost consultați și au semnat o declarație comună.

Deznodământul a fost doar pe jumătate pe placul contestatarilor. Hăineală a rămas, Danileț, nu. După aproape două luni, pe 26 februarie, judecătorul Adrian Bordea a fost ales în funcția de vicepreședinte al CSM, cu 16 voturi „pentru” și o abținere.

Totodată, judecătorii Cristi Vasilică Danileț și Alina Nicoleta Ghica au fost revocați în 26 februarie din funcțiile de membri ai CSM.