Judecătorul Mircea Moldovan se ghida după principiul „serviciu contra serviciu”, iar referitor la cei care încălcau această regulă el spunea „să vezi ce i-o trag”

Judecătorii de la Curtea de Apel București (CAB) motivează decizia de condamnare a lui Moldovan prin faptul că infracțiunile comise de el au un impact negativ major în rândul societății, în condițiile în care el era magistrat la Tribunalul Bucuresti.

„Inculpatul privea profesia de judecător ca un mijloc de înavuțire și se considera îndreptățit să pretindă de la persoanele implicate în mod direct sau indirect în cauzele pe care le avea de soluționat bani dar și orice alte avantaje, de la cherestea, ceasuri de firmă, televizoare de ultimă generație la produse alimentare sau angajarea unor rude”, se arată în motivarea judecătorilor, care citează probele procurorilor.

Mai mult, judecătorii de la CAB precizează, în motivarea condamnării, că interesele de ordin patrimonial erau realizate de Moldovan într-o „manieră organizată”, prin folosirea unor persoane interpuse, el implicând în activitățile infracționale rude, cărora le încredința sarcina de a prelua mita.

Mai mult, judecătorii au ținut cont și de atitudinea procesuală a lui Mircea Moldovan, calificând-o drept de „rea credință evidentă”, el încercând de mai multe ori să tergiverseze soluționarea dosarului.

„Semnificativ este și faptul că inculpatul a continuat și în fața instanței atitudinea din faza de urmărire penală, refuzând, într-o manieră insidioasă, la toate termenele de judecată din cameră preliminară și ședință publică să facă declarații și uzitând în exces formula „îmi rezerv dreptul” pentru a condiționa acordarea unui alt și alt terme”, se menționează în motivarea instanței.

Referitor la Dan Adamescu, condamnat și el în același dosar, la patru ani și patru luni de închisoare cu executare, judecătorii Curții de Apel București au ținut cont, la evaluarea gradului de pericol, că omul de afaceri s-a folosit de un mecanism în care au fost implicați juristul și directorul financiar al unora dintre firmele sale, un avocat cu care se încheiau diverse contracte de asistență juridică sau un lichidator judiciar agreat. El se folosea de aceste persoane pentru a influența astfel deciziile judecătorilor învestiți cu soluționarea dosarelor de insolvență ale societăților sale.

„Prin conduita sa, inculpatul Adamescu a contribuit la consolidarea curentului de opinie cristalizat deja la nivelul societății românești că, pentru persoanele care au bani și un sistem relațional, justiția funcționează pe alte criterii decât cele prevăzute în Constituție și legi, aspect de natură să genereze o stare de neîncredere în actul de înfăptuire a justiției în rândul opiniei publice, având în vedere și amploarea îngrijorătoare a faptelor de acest fel cu consecințe deosebite asupra încrederii în corectitudinea instituțiilor judiciare și impactul negativ al faptelor de corupție în rândul cetățenilor”, conform motivării instanței.

Curtea de Apel București i-a condamnat, în 2 februarie, pe Dan Adamescu la patru ani și patru luni de închisoare cu executare, pe judecătorul Mircea Moldovan la 22 de ani de închisoare, pe Elena Rovența la cinci ani și zece luni, pe Sorin Viziru la cinci ani și pe Ion Stanciu la trei ani și opt luni.

Instanța Curții de Apel București a decis, în dosarul privind intervenții în cauze de insolvență, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupție de care l-au acuzat procurorii și l-au condamnat la patru ani și patru luni de închisoare cu executare și trei ani interdicția unor drepturi, printre care și dreptul de a fi director și administrator al unei firme sau de a coordona societăți comerciale, în țară sau în străinătate.

Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul București, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar – 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenții în cauze de insolvență. Instanța Curții de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ șase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanța a decis ca Moldovan să fie condamnat la șase ani și zece luni de închisoare, la care a adăugat un spor de 15 ani și două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.

Instanța a mai dispus în cazul judecătorului Mircea Moldovan instituirea măsurii de siguranță a confiscării sumei de 32.512 lei, a unui televizor Samsung și a unui telefon mobil.

Judecătorul Elena Rovența a primit o pedeapsă de cinci ani și zece luni de închisoare cu executare. De asemenea, Curtea de Apel București a menținut măsura sechestrului asigurător instituită în cursul urmăririi penale de procurorii DNA asupra apartamentului magistratului Elena Rovența, până la concurența sumei de 5.000 de euro.

Magistratul Ion Stanciu a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare cu executare, iar instanța a mai dispus să fie confiscate de la acesta sumele de 15.000 de euro și 7.300 de lei, bani pe care el i-ar fi primit drept mită.

În cazul judecătorului Sorin Viziru, instanța a dispus pedeapsa de cinci ani de închisoare cu executare și confiscarea sumei de 10.000 de lei, reprezentând suma primită ca mită de către magistratul de la Tribunalul București.

În același dosar au mai fost condamnați practicienii în insolvență Ilie Preda – la șase ani și zece luni de închisoare, Emanoil Postelnicu – la doi ani și opt luni, Gabriel Hanganu – la trei ani și omul de afaceri Iosif Armaș – la un an și patru luni de închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.

Instanța a dispus aplicarea unor pedepse cu suspendare în cazul practicienilor în insolvență Angela Monica Borza și Cristina Elena Popa (fostă Cândea), care au fost condamnate la doi ani și șapte luni, respectiv un an și patru luni.

Judecătorul Curții de Apel București care a soluționat acest dosar a decis ca din pedepsele aplicate să fie scăzută perioada în care inculpații au fost reținuți, arestați preventiv și arestați la domiciliu, respectiv din 20 mai 2014 până în prezent.

Decizia a fost luată de judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță, aceasta nefiind definitivă. Apelul în acest caz urmează să fie soluționat de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, primul termen fiind stabilit pentru 16 martie.

În 24 iunie 2014, procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată pe Dan Adamescu, judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovența și Sorin Viziru, de la Tribunalul București, toți suspendați din funcție, și pe omul de afaceri Iosif Armaș, în dosarul privind intervenții în cauze de insolvență.

Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu și Elena Rovența, pentru ca aceștia să dispună soluții favorabile în două dosare de insolvență.

Procurorii i-au trimis în judecată și pe practicienii în insolvență Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) și Emanoil Postelnicu și Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.
Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins și primit de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

Magistrații ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, pentru a decide privind modalitățile de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferențial administratori judiciari, pentru a atribui preferențial dosare de insolvență sau pentru a-și exercita influența pe lângă judecători de la diverse instanțe din București și din țară, folosind informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.