Justiția din România, ținta criticilor UE. Diplomat european: AVERTISMENTELE transmise NU au avut efectul dorit

Cererea ministrului Justiției, Tudorel Toader, de revocare a procurorului-general, Augustin Lazăr, reprezintă „un alt eveniment negativ” produs în România, o situație care demonstrează că avertismentele transmise de UE „nu au avut efectul dorit”, afirmă un diplomat european citat de Financial Times.

„Bruxellesul a intensificat criticile față de acțiunile României de reformare a sistemului judiciar, după ce Guvernul a lansat procedura de revocare a procurorului-general, Augustin Lazăr. Joi, Comisia Europeană a exprimat «preocupări» față de acțiunile împotriva lui Augustin Lazăr, pe care Bruxellesul l-a lăudat în trecut pentru activitățile împotriva corupției la nivel înalt, inclusiv contra deturnării fondurilor UE. Acțiunea intervine după revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și cu doar două luni înainte ca România să preia Președinția Consiliului UE”, comentează editorialiștii Michael Peel și Valerie Hopkins într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul „UE intensifică criticile la adresa României din cauza situației statului de drept / Disputa intervine după ce Bucureștiul a anunțat un plan de revocare a procurorului-general”.

„Disputa dintre Bruxelles și București se înscrie în cadrul tensiunilor mai ample la nivelul Uniunii Europene din cauza presupuselor tendințe spre autoritarism și corupție în unele state UE. Responsabilitățile României în calitatea de președinte al Consiliului UE începând din ianuarie vor include organizarea actualelor proceduri disciplinare împotriva Poloniei și Ungariei din cauza presupuselor încălcări ale valorilor comunitare fundamentale”, subliniază editorialiștiiFT.

Bruxellesul a reacționat la decizia ministrului român al Justiției, Tudorel Toader, care a anunțat miercuri lansarea procedurii de revocare a lui Augustin Lazăr.

Ministrul Justiției Tudorel Toader a declanșat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general al României, după ce a prezentat raportul de evaluare a activității acestuia. La o oră după anunțul lui Toader, Augustin Lazăr a declarat că demersul acestuia destabilizează Ministrul Public și a promis că va răspunde punctual fiecăreia dintre cele 20 de acuzații cuprinse în raportul de evaluare.

„Concluzia este aceea a necesității derevenire la normalitate,” a declarat ministrul Justiției după ce a prezentat, timp de o oră, sinteza raportului de evaluare a procurorului general. „Asta înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor constituționale, legale și în același timp o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituționale.Loialitateae definită foarte coerent și frumos printr-o bogată jurisprudență a CCR. Sigur că mai există o concluzie. Aceea de a rămâne în limitele, nu numai a competențelor și loialității, ci și a bunei cuviințe. Prin urmare, considerăm că actele și faptele enumerate în raport,de netolerat în statul de drept, demostrează că activitatea lui Augustin Lazărcontravineobligațiilor legale. În aceste condiții, nu se mai poate susține ocuparea funcției de conducere din cadrul Minsterului Public.”

Christian Wigand, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat joi, conformFT, că statele membre UE și partenerii internaționali „au evidențiat în mod repetat că independența sistemului judiciar din România și capacitatea acestuia de a combate eficient corupția au o importanță majoră”. „Procedurile solide și independente pentru revocarea și numirea procurorilor de rang înalt au fost permanent un element-cheie în recomandările noastre”, a subliniat oficialul CE.

Un alt potențial subiect de dispută între Guvernul României și critici este prezentarea, în noiembrie, a raportului elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind activitățile Bucureștiului în combaterea corupției, noteazăFT.

Un diplomat UE a declarat, pentru cotidianul Financial Times, că procedura împotriva procurorului-general reprezintă „un alt eveniment negativ” produs în România, situație care arată că avertismentele adresate Bucureștiului „nu au avut efectul dorit”.

„În urmă cu câteva zile, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, exprima dorința ca autoritățile române să ajungă la consens în privința acțiunilor anticorupție înainte de preluarea președinției Consiliului UE, sugerând că miza o reprezintă ambiția României de a adera la Spațiul european de circulație fără verificări la frontieră (Schengen)”, subliniază Financial Times, amintind că reformele judiciare din România au fost criticate și de Comisia Veneția, un organism din cadrul Consiliului Europei (CoE).