Kelemen Hunor a confirmat luni, pentru agenția MEDIAFAX, că a primit de la Artmark o solicitare să își exercite dreptul de preemțiune în privința sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, prețul de vânzare prevăzut în document fiind de 20 de milioane de euro.
De asemenea, ministrul Culturii a spus că l-a informat deja pe premierul Victor Ponta cu privire la această solicitare și urmează să prezinte un memorandum în ședința Guvernului.
„Avem toate datele necesare pentru a merge în fața Guvernului, de altfel, vă spun, cu premierul am vorbit. Pe 4 septembrie am primit de la Artmark această hârtie și în ziua respectivă am și vorbit cu premierul”, a spus Kelemen Hunor.
Întrebat dacă primul-ministru a părut deschis la ideea de a cumpăra opera „Cumințenia Pământului”, Kelemen Hunor a răspuns: „Eu am înștiințat că va exista o astfel de solicitare, că nu avem bani, dar, fiind vorba despre opera lui Brâncuși, trebuie să discutăm și a rămas să analizăm. Deci nu a fost o altă discuție foarte detaliată. Dar am discutat prin telefon că urmează să vin cu un memorandum în Guvern”.
De asemenea, Kelemen Hunor a spus că va propune Guvernului formarea unei comisii, din care ar urma să facă parte persoane de la Ministerul Culturii, de la Ministerul Finanțelor și de la Ministerul Justiției și, dacă Executivul va fi de acord, vor fi demarate negocierile cu proprietarii lucrării.
„Sigur, suma aruncată pe piață pare o sumă uriașă, dar eu aș prefera să găsim o soluție să cumpărăm această operă, «Cumințenia Pământului» să rămână în proprietatea statului. Dar, în acest moment, pentru așa ceva nu avem în bugetul nostru nici măcar 2 milioane de euro. În termen de 30 de zile vom da un răspuns, vom intra cu memorandumul în Guvern și cu această solicitare de a primi aprobarea pentru negociere (…) Sigur, eu nu contest evaluarea altora legată de această sumă de 20 de milioane de euro. Dar eu cred că, la un moment dat, dacă primim undă verde și putem negocia, se poate găsi o soluție și poate statul român va face un efort și va cumpăra această lucrare”, a spus ministrul Culturii. „Eu, până când din partea Guvernului nu am undă verde, nu am cum să negociez, pentru că nu am în buget în acest moment 20 de milioane de euro”, a adăugat Kelemen Hunor.
Întrebat dacă această sumă de 20 de milioane de euro este prevăzută în mod explicit în adresa pe care a primit-o Ministerul Culturii de la Artmark, Kelemen Hunor a confirmat.
El a mai spus că în documentul pe care l-a primit Ministerul Culturii se spune, de asemenea, în mod explicit că proprietarii sculpturii vor să vândă această lucrare. „Este vorba de Paula Ionescu și Alina Șerbănescu, cei doi proprietari, și au încheiat un contract de mandat de reprezentare, pe o perioadă de șase luni de zile, cu Artmark”, a mai spus Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor a mai spus că sculptura „Cumințenia Pământului” este clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural național și nu poate fi scoasă din țară.
„Este oricum clasată în «Tezaur» și nu poate fi scoasă din țară. Indiferent cine va cumpăra, nu are cum să o scoată din țară. Din acest punct de vedere, trebuie abordat orice comentariu și orice apreciere. În mod legal, nu are cum să iasă din țară”, a explicat ministrul Culturii.
Pe de altă parte, Kelemen Hunor a spus că a mai discutat în timpul primului său mandat ca ministru al Culturii, în 2011-2012, cu proprietarii sculpturii „Cumințenia Pământului” despre o eventuală cumpărare de către statul român a acesteia, însă discuțiile nu s-au finalizat.
„Când am fost eu ministru, în primul mandat, și pe baza unei hotărâri definitive – când muzeul (Muzeul Național de Artă al României, n.r.) a retrocedat sculptura -, într-adevăr a fost o discuție despre a cumpăra de la proprietari lucrarea. Tot despre 20 de milioane de euro am vorbit și a existat și o propunere, dar acum nu mai pot să intru în detalii, din moment ce nu am ajuns la o concluzie cu proprietarii și nu am mai finalizat discuțiile. Dar, din punctul meu de vedere, și atunci a existat această dorință de a discuta, de a negocia”, a mai spus Kelemen Hunor.
Sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 milioane euro și face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune, potrivit unui comunicat remis, luni, MEDIAFAX.
„Una dintre cele mai semnificative opere brâncușiene și probabil cea mai importantă sculptură a artistului aflată încă pe teritoriul românesc, «Cumințenia Pământului», parte a unei colecții bucureștene private, a fost pusă în vânzare, făcând obiectul mai multor oferte de achiziție, unele aparținând unor colecționari români, altele provenind de la colecționari și instituții culturale internaționale”, se spune în comunicatul care a fost remis agenției MEDIAFAX de casa de licitații Artmark.
Potrivit sursei citate, întrucât capodopera este clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural național, „Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înștiințare a Ministerului Culturii în vederea exercițiului preemțiunii, conform obligației reglementate de legea patrimoniului național”.
Sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, este prezentată, luni, într-o expoziție privată dedicată marilor artiști români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din București al Artmark.
La expoziția privată participă „importanți colecționari internaționali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.
La această expoziție sunt așteptați aproximativ 21 de astfel de specialiști străini, atrași de potențialul artei românești, dar și colecționari importanți de artă din România, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanții Artmark.
În prezent, nu a fost stabilit un preț de pornire pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, întrucât aceasta nu va putea fi achiziționată în cadrul unei licitații clasice. Însă, la dorința actualilor proprietari ai sculpturii – moștenitorii arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuși -, „Cumințenia Pământului” este prezentată în această expoziție privată, fiind posibilă o vânzare a acesteia, după exercitarea dreptului de preemțiune al statului român, prin intermediul Ministerului Culturii.
Deși este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanților Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziționată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecțiile sale o lucrare de Brâncuși.
Însă lucrarea ar putea rămâne și în România, dacă statul român, prin intermediul Ministerului Culturii (MC), va face o ofertă care va fi acceptată de actualii săi proprietari.
„Notificarea statului român de către Casa Artmark cu privire la punerea în vânzare a sculpturii de Brâncuși, drept răspuns la ofertele existente în piața internă și în cea internațională, oferă acestuia ocazia de a păstra și muzealiza importanta capodoperă de Brâncuși”, se spune în comunicatul Artmark.
Până în prezent, Ministerul Culturii nu a răspuns la notificarea adresată de Artmark, însă reprezentanții instituției pot trimite un răspuns în termenul legal, au explicat, pentru MEDIAFAX, reprezentanți ai Artmark.
Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.
După ce a fost ridicată de la Muzeul Național de Artă al României, „Cumințenia Pământului” a fost dusă la Muzeul Național Cotroceni, unde este găzduită și în prezent, după cum au confirmat, luni, pentru MEDIAFAX, reprezentanții instituției.
Sculptura este realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières).