Klaus Iohannis a cerut în Consiliul European ca România să intre cât mai repede în Schengen 

Președintele Klaus Iohannis a vorbit, în cadrul reuniunii Consiliului European, despre solicitarea României de a deveni cât mai repede membru al Spațiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic pentru întreaga Uniune. Șeful statului a subliniat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spațiului Schengen, țara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil și eficient, se arată într-un comunicat de presă emis de Administrația Prezidențială, în urma reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.

Klaus Iohannis a participat în perioada 21-22 octombrie 2021 la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Comunicatul Administrației Prezidențiale:

„Principalele teme aflate pe agenda reuniunii au vizat evoluția pandemiei de COVID-19, creșterea prețurilor energiei și criza energetică, migrația, politica comercială europeană, agenda digitală a Uniunii și relațiile externe ale Uniunii Europene (UE).

În ceea ce privește pandemia de COVID-19, concluziile Consiliului European adoptate de liderii UE reflectă progresele semnificative înregistrate la nivel Uniunii în lupta împotriva pandemiei ca urmare a campaniilor de vaccinare din statele membre, menționând, totodată, că situația din unele state membre rămâne preocupantă. Se evidențiază, de asemenea, nevoia de intensificare a eforturilor pentru reducerea reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, în special pe platformele social-media.

Concluziile Consiliului European subliniază și importanța continuării coordonării pentru facilitarea liberei circulații în interiorul și din afara UE. În vederea consolidării rezilienței Uniunii în fața crizelor sanitare, Consiliul European a solicitat finalizarea negocierilor pachetului legislativ privind Uniunea Sănătății și asigurarea unei implicări adecvate a statelor membre în guvernanța Autorității europene pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA).

Președintele Klaus Iohannis s-a referit la criza pe care o traversează România în ceea ce privește incidența crescută a cazurilor de COVID-19 și a adresat mulțumiri statelor membre UE pentru sprijinul acordat României, prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.

Președintele României a pledat pentru intensificarea eforturilor pentru combaterea reticenței legate de vaccinare și a dezinformării, care reprezintă una dintre principalele cauze pentru rata scăzută de vaccinare.

Liderii europeni au discutat pe larg evoluțiile recente survenite pe fondul creșterii prețurilor la energie. Prin concluziile adoptate, Consiliul European invită statele membre să utilizeze urgent și eficient măsurile propuse de Comisia Europeană pentru a proteja, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili și pentru a sprijini companiile europene. De asemenea, Comisia Europeană și Consiliul UE sunt invitate să ia în calcul și măsuri pe termen mediu și lung care să asigure energie la prețuri accesibile pentru consumatori și companii, să crească reziliența sistemului energetic și a pieței interne a energiei, să asigure securitatea aprovizionării și să sprijine tranziția către neutralitate climatică. Consiliul European solicită Comisiei Europene să studieze funcționarea piețelor europene ale gazului, electricității și carbonului și să analizeze dacă anumite practici de tranzacționare, inclusiv în legătură cu prețurile certificatelor de emisii de CO2, necesită măsuri de reglementare suplimentare. Subiectul va rămâne în atenția Consiliului European, care va reveni asupra discuției la următoarea reuniune din decembrie.

Președintele Klaus Iohannis a menționat preocuparea majoră față de creșterea prețurilor la energia electrică și gaze, având în vedere impactul asupra cetățenilor, întreprinderilor și, în special, asupra consumatorilor vulnerabili. Măsurile propuse de Comisia Europeană pentru gestionarea consecințelor multiple generate de creșterea preturilor la energie sunt un prim pas spre identificarea de soluții. Președintele României s-a pronunțat pentru identificarea urgentă de soluții eficiente pe termen scurt, direcționate, în primul rând, către protejarea consumatorilor vulnerabili și evitarea sărăciei energetice. În același timp, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru o abordare responsabilă pe termen mediu și lung, care să nu afecteze competitivitatea economiilor europene și să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

Președintele României a evidențiat importanța utilizării tuturor resurselor energetice sustenabile ale Uniunii, în vederea reducerii dependenței energetice actuale de furnizori terți. Președintele Klaus Iohannis a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană depinde de utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, care să includă gazul natural și energia nucleară, direcții care trebuie să orienteze politicile europene în privința taxonomiei. În acest context, Președintele României a solicitat Comisiei Europene publicarea, cât mai curând posibil, a Actului delegat complementar privind regulile de finanțare sustenabilă care să includă energia nucleară și gazul natural.

Referitor la agenda digitală a Uniunii, Consiliul European a reiterat obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice, crearea de locuri de muncă, asigurarea competitivității, consolidarea suveranității digitale și a rezilienței europene și facilitarea tranziției verzi. În acest scop, Consiliul European subliniază necesitatea unor politici digitale incluzive și durabile, care să se concentreze, în special, pe abilitățile digitale și pe educație. De asemenea, liderii europeni au abordat și subiectul privind tendința în creștere a activităților cibernetice malițioase, care au scopul de a submina valorile democratice și securitatea societății europene. În acest sens, prin Concluziile adoptate se reafirmă angajamentul UE pentru un spațiu cibernetic deschis, liber, stabil și sigur, statele lumii fiind încurajate să adere și să contribuie la consolidarea acestor norme. Liderii europeni au subliniat, în context, importanța dezvoltării cadrului european de gestionare și răspuns la criminalitatea cibernetică și a întăririi cooperării cu statele partenere, inclusiv în forurile internaționale. Discuțiile liderilor au vizat și problematica conectivității digitale, fiind evocată dezvoltarea și promovarea unui model european de conectivitate bazat pe valorile UE, încredere, transparență și responsabilitate, precum și faptul că parteneriatele cu statele care împărtășesc aceeași viziune au un rol central în avansarea intereselor și valorilor Uniunii în plan global.

Discuțiile privind migrația au fost centrate pe dimensiunea externă a acestui fenomen, fiind analizate progresele obținute în linie cu Concluziile Consiliului European în acest domeniu din luna iunie 2021. În acest context, Consiliul European solicită Comisiei Europene să avanseze de urgență soluții financiare pentru susținerea acțiunilor pe toate rutele de migrație. De asemenea, Consiliul European subliniază că nu va accepta nicio tentativă de instrumentalizare a migrației de către state terțe în scopuri politice și condamnă toate atacurile hibride recente de la frontierele Uniunii, arătând că UE va răspunde pe măsură. Se evidențiază că Uniunea rămâne hotărâtă să asigure controlul eficient al frontierelor sale externe. De asemenea, Consiliul European arată că trebuie consolidate eforturile de reducere a mișcărilor secundare, precum și să asigure un echilibru corect între responsabilitate și solidaritate între statele membre.

Președintele României a reiterat solicitarea țării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spațiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar și pentru întreaga Uniune.

Președintele Klaus Iohannis a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spațiului Schengen, țara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil și eficient.

Pe palierul relațiilor externe, în perspectiva Summitului UE-Asia (ASEM), Consiliul European a exprimat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, pronunţându-se pentru implementarea rapidă a acesteia. În ceea ce privește Summitul Parteneriatului Estic din luna decembrie, textul Concluziilor Consiliului European menționează că relațiile Uniunii cu această regiune rămân de importanță strategică majoră.

Legat de această temă, Președintele României a arătat că Parteneriatul Estic rămâne una dintre politicile cheie ale Uniunii în vecinătatea sa imediată, fiind de importanță majoră definirea unei viziuni strategice pe termen lung a UE pentru cooperarea cu statele din cadrul Parteneriatului Estic. Din această perspectivă, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru adoptarea unei declarații comune a Summitului UE – Parteneriatul Estic, care va avea loc în luna decembrie la Bruxelles, cu un nivel de ambiție ridicat, concomitent cu aprofundarea cooperării cu statele partenere avansate, pe baza performanțelor acestora.

Președintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei țări partenere din cadrul Parteneriatului Estic care doresc consolidarea relației cu Uniunea.

Președintele Klaus Iohannis a arătat, de asemenea, că România susține o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor țărilor din Parteneriatul Estic pentru a face față conflictelor prelungite și pentru a combate amenințările hibride în vederea consolidării rezilienței acestora. În acest sens, Președintele României s-a pronunțat pentru dezvoltarea cooperării și a dialogului pe probleme de securitate cu țările Parteneriatului Estic.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au avut și o discuție privind statul de drept în contextul evoluțiilor din Polonia și o dezbatere strategică cu privire la viitorul politicii comerciale europene, fără a fi însă adoptate Concluzii ale Consiliului European privind aceste subiecte”.