Prima pagină » Știri » Klaus Iohannis despre negocierile de la Bruxelles: Pentru România au decurs rezonabil, dar „la negocieri, până nu s-a negociat tot, nu s-a negociat nimic”

Klaus Iohannis despre negocierile de la Bruxelles: Pentru România au decurs rezonabil, dar „la negocieri, până nu s-a negociat tot, nu s-a negociat nimic”

Klaus Iohannis despre negocierile de la Bruxelles: Pentru România au decurs rezonabil, dar „la negocieri, până nu s-a negociat tot, nu s-a negociat nimic”

Președintele Klaus Iohannis a declarat că este moderat optimist în privința încheierii unui acord privind planul european de relansare economică, dar că mai este mult de negociat până la forma unanim agreată a acordului. Duminică se desfășoară a treia rundă de negocieri la Bruxelles, care s-ar putea prelungi peste noapte. Se discută foarte intens despre condiţiile de acordare a acestor sume, a precizat președintele, care a adăugat că „problemele sunt complicate”.

Klaus Iohannis: Mai este mult de negociat

„Vestea bună, după părerea mea, este că toată lumea îşi doreşte să ajungem la un acord, dar de acolo până la acordul propriu-zis se pare că mai este mult de negociat, sunt teme foarte complicate, ca să se înţeleagă de ce nu s-a ajuns încă la un acord. Nu se discută doar despre cuantum, despre sume, se discută, spre exemplu, foarte aprins despre proporţia între granturi, adică fonduri, practic, nerambursabile şi împrumuturi pentru fiecare ţară şi suma totală. Se discută foarte intens despre condiţiile de acordare a acestor sume, aşa-numitele condiţii de gestionare sau de guvernanţă a fondurilor, unde, sigur, unii doresc o abordare mai lejeră, mai bazată pe abordări naţionale, alţii îşi doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau din partea Comisiei, deci problemele sunt complicate”, a declarat Klaus Iohannis, duminică, aflat la Bruxelles la reuniunea liderilor celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene unde se poartă discuţii pe tema planului de relansare economică post-coronavirus, citat de Agerpres.

Preşedintele României va susţine opțiunea unei ponderi mai mari a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, pentru a se putea asigura resursele financiare necesare pentru procesul de redresare economică în întreaga Uniune, anunța Administrația Prezidențială într-un comunicat transmis joi.

Pentru acordarea fondurilor europene, „foarte multe state solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept”

Şeful statului a adăugat că, pe de altă parte, pentru acordarea fondurilor europene, „foarte multe state solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept, aceasta reprezentând „o temă care a dus la multe discuţii”.

„Ca o notă, pentru România, statul de drept nu este o problemă şi nu ne opunem unei legături, fiindcă, din fericire, tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut şi prin schimbările politice care s-au făcut. Deci, iată, la acest capitol stăm bine”, a susţinut Iohannis.

Iohannis: Pentru România temele sunt fonduri mai multe pe coeziune şi agricultură, precum şi pentru revigorare economică

Președintele a precizat că negocierile vor continua şi în cursul zilei de duminică şi că pentru România temele sunt aceleaşi: fonduri mai multe pe coeziune şi agricultură, precum şi pentru revigorare economică.

„Deocamdată se negociază şi astăzi în formate mai mici, urmând ca peste puţin timp să începem un nou plen, să verificăm în ce măsură putem să facem progrese şi în ce măsură poziţiile statelor membre şi ale grupurilor se pot apropia şi, în final, armoniza. Pentru România, pentru mine, pentru echipa cu care am venit aici, în continuare temele prioritare sunt aceleaşi. Avem absolută nevoie de fonduri consistente, substanţiale, avem nevoie de bani pe coeziune, pentru multele proiecte de autostrăzi, căi ferate, spitale, şcoli şi aşa mai departe, avem nevoie de fondurile pentru agricultură, fără ele este aproape imposibil de imaginat cum ar arăta agricultura în România, dar, evident, avem nevoie de fonduri substanţiale pentru revigorare economică. Şi, în afară de asta, pentru mine şi pentru noi, în general, o flexibilitate rezonabilă între fonduri şi felul în care se gestionează fondurile este vitală”, a subliniat Iohannis.

Președintele, pregătit pentru a treia noapte de negocieri

Preşedintele a precizat că, până la acest moment al negocierilor, lucrurile pentru România „s-au negociat, s-au mişcat într-un mod rezonabil”, dar „la negocieri, până nu s-a negociat tot, nu s-a negociat nimic”.

„Sunt moderat optimist, avem încă o şansă şi cred că astăzi este ziua decisivă, când ne vom da seama dacă putem acum, în această sesiune, să ajungem la un acord sau dacă trebuie să revenim peste câteva săptămâni pentru a relua aceste înţelegeri. Important, totuşi, după părerea mea, este că toată lumea îşi doreşte acest acord. Toată lumea îşi doreşte şi a înţeles că este nevoie de legătura între bugetul multianual şi fondul de relansare economică. Deci, continuăm cu a treia zi şi cu siguranţă şi cu a treia noapte de negocieri”, a mai spus Iohannis.

Propunerea preşedintelui Consiliului European: Fondul UE de relansare rămâne la 750 de miliarde de euro,  subvenţiile reduse la 450 de miliarde de euro

Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a prelungit summitul Uniunii Europene, în efortul de ajungere la un acord pe tema Fondului de relansare economică. Charles Michel a propus o soluţie de compromis în negocierile privind Fondul UE de relansare, astfel că noul plan prevede reducerea subvenţiilor şi menţinerea condiţiilor privind normele statului de drept, au declarat surse citate de site-ul Politico.eu. Potrivit propunerii, Fondul UE de relansare post-pandemie va rămâne la nivelul de 750 de miliarde de euro, dar subvenţiile vor scădea la 450 de miliarde de euro (faţă de 500 de miliarde), iar creditele vor fi de 300 de miliarde de euro (faţă de 250 de miliarde). Însă Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia ar vrea reducerea nivelului subvenţiilor la 375 de miliarde de euro.

În același timp, este propusă instituirea unui „mecanism de urgenţă” pentru blocarea alocării fondurilor UE în cazul în care s-ar constata că nu ar fi respectate reformele economice solicitate. Cuantumul bugetului UE pentru perioada 2021-2027 rămâne la nivelul de 1.074 de miliarde de euro.

Gilda Popa este licențiată în Drept și a urmat un master de psihologie organizațională la Facultatea de Psihologie - Universitatea București. A intrat în presă accidental, după ce a câștigat ... vezi toate articolele

Citește și