Klaus Iohannis, la Bruxelles: „Sper ca evenimentele de la Chișinău să nu ducă la schimbarea opțiunii pro-europene”. România, „membru de facto” al Schengen

UPDATE 3. Președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, că tot mai mulți refugiați vin din zone precum Afganistan, țară în care România investește foarte multe resurse pentru a accelera procesul de pace, iar acest lucru este „inadmisibil” și trebuie căutate soluții la nivelul UE.

UPDATE 2. Președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, după Consiliul European de toamnă, că România acționează „ca un membru de facto” al Schengen, dorind să acceadă în acest spațiu și controlează „foarte bine” granițele externe, contribuind la securizarea frontierelor UE.

Președintele a explicat că, în cadrul discuțiilor din Consiliul European, șefii de state și de guverne s-au concentrat pe „partea de intern” a crizei migrației, respectiv ce se întâmplă în interiorul Uniunii Europene. Un subiect principal a fost securitatea frontierelor externe.

„Vreau să subliniez că prin frontiere externe am înțeles și am explicat colegelor și colegilor de ce am înțeles așa, frontierele externe ale Uniunii și nu frontierele externe ale spațiului Schengen. România nu este încă membră în zona Schengen, dar, vom fi. Zona Schengen se dorește păstrată și România acționează ca membru de facto al zonei Schengen. Noi controlăm foarte bine granițele externe ale României. Acesta este un lucru care cu siguranță contribuie la securizarea frontierelor Uniunii Europene”, a spus președintele.

O altă temă abordată a fost cea privind relațiile UE cu Turcia, ca țară de tranzit a migranților și care adăpostește peste 2 milioane de refugiați. În acest sens, Consiliul European a aprobat un plan de ajutor pentru Turcia.

„S-a aprobat azi-noapte, în Consiliul European, Planul de Acțiune comun Uniunea Europeană – Turcia, care a fost negociat de Comisia Europeană cu partea turcă și care prevede, evident, o îmbunătățire a colaborării în vederea stăvilirii valului de refugiați. Au fost acestea chestiuni foarte importante care au necesitat o abordare integrată, o abordare unde am solicitat foarte multe informații suplimentare pentru a ajunge la cele mai bune concluzii”, a spus Iohannis, precizând că sprijinul va fi folosit pentru mai buna gestionare a taberelor de refugiați.

Nu în ultimul rând, membrii Consiliului European au discutat și despre consolidarea Uniunii Economice și Monetare, subiect asupra căruia „toată lumea s-a arătat de acord”. Mai mult, s-a făcut și o informare cu privire la negocierea Uniunii Europene cu Marea Britanie.

„Am mai spus-o și repet, după părerea noastră, locul Marii Britanii este clar în interiorul Uniunii Europene, fără, însă, ca în cadrul negocierilor să se redeschidă Tratatele, fără să fie renegociată baza Uniunii Europene. Tot în acest context, este important de reținut că, după părerea noastră, libertatea de mișcare a forței de muncă nu poate fi pusă sub semnul întrebării”, a susținut Iohannis.

UPDATE 1. Președintele Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, a avut, vineri, prima reacție legată de reținerea fostului premier moldovean Vlad Filat, acuzat de implicare în fraudele de la Banca de Economii.

Iohannis a scris, pe Facebook, că încurajează Guvernul și Parlamentul de la Chișinău să depășească „aceste dificultăți”.

„Urmăresc cu atenție și preocupare situația din Republica Moldova și sper ca evenimentele petrecute în ultima perioadă la Chișinău să nu ducă la schimbarea opțiunii pro-europene a conducerii Moldovei. Încurajez Guvernul și Parlamentul de la Chișinău să depășească aceste dificultăți, care au culminat cu evenimentele de ieri, și să păstreze orientarea către valorile occidentale. Cred cu tărie că Republica Moldova își poate împlini destinul doar în Uniunea Europeană”, afirmă președintele Klaus Iohannis în mesajul de pe Facebook.

Președintele s-a referit la situația din Republica Moldova și în declarația de presă susținută la Bruxelles, după participarea la reuniunea Consiliului European.

„În final, nu pot să trec peste un eveniment care este foarte important sigur, sigur, pentru noi, dar și pentru ceilalți membri din Uniunea Europeană. Este vorba desigur despre evenimentele din Republica Moldova. Protestele de stradă, nemulțumirile care au culminat cu evenimentele de ieri din Parlamentul moldovean, cu, în final, arestarea unui lider politic, cu mai multe ieșiri din Parlament. Toate aceste lucruri ne îngrijorează. Suntem foarte conectați la informații, urmărim cu foarte mare atenție evoluția din Republica Moldova. Speranța mea, speranța noastră, este ca aceste evenimente să nu ducă la schimbarea orientării pro-europene a conducerii Republicii Moldova. Încurajez Guvernul moldovean, încurajez Parlamentul moldovean să treacă peste aceste dificultăți, să redreseze țara și să păstreze orientarea pro-europeană. Noi, de la București, vom urmări toate aceste chestiuni și vom fi în legătură permanentă cu ce se întâmplă în Republica Moldova”, a declarat șeful statului.

Fostul premier moldovean Vlad Filat a fost reținut joi în Parlament și escortat la Centrul Național Anticorupție, la scurt timp după ce Legislativul a decis ridicarea imunității sale parlamentare, în urma acuzației de implicare în fraudele de la Banca de Economii (BEM).

Procurorul general al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a cerut joi ridicarea imunității parlamentare a fostului premier Vlad Filat, pentru ca acesta să poată fi anchetat, fiind acuzat de implicare directă în fraudele de la Banca de Economii.

„Vin cu o solicitare care nu a mai fost în istoria Republicii Moldova, privind punerea în învinuire a deputatului PLDM, Vladimir Filat. Avem probe concludente despre implicarea lui Filat în comiterea fraudelor de la Banca de Economii, prejudiciul fiind estimat la sute de milioane de euro. Este o crimă deosebit de gravă, fiind implicat și în distrugerea probelor”, a spus Corneliu Gurin.

Totodată, liderul PLDM este învinuit că în perioada în care a îndeplinit funcția de premier a primit 60 de milioane de dolari de la directorul Dufremol, Ilan Shor. Potrivit sesizării, exercitând funcția de premier, Filat ar fi primit de la Ilan Shor bunuri pentru a înceta controalele la Dufremol, pentru a-l numit consul onorific în Federația Rusă, dar și pentru a acorda dreptul de comercializare a produselor petroliere.

De asemenea, Vlad Filat ar fi pretins bunuri și mijloace bănești în valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Shor, pentru a determina funcționarii publici din Guvern, dar și din alte structuri de stat să ia decizii și să adopte acte normative necesare asigurării emisiei suplimentare de acțiuni de la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea pachetului de acțiuni a statului până la 33,3%, plus o acțiune și preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.

Vlad Filat a declarat în Parlament că instituțiile statului sunt acaparate, iar Procuratura Generală și Centrul Anticorupție sunt controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc, vicepreședintele PDM.

El a renunțat la conducerea Partidului Liberal Democrat (PLDM), care va fi preluată de premierul Valeriu Streleț.

Plahotniuc a respins acuzațiile lui Filat, dar a anunțat că se autosuspendă din PDM pe durata investigației, pentru a evita pătarea imaginii partidului și a menține stabilitatea coaliției de guvernare.

Liderii coaliției guvernamentale din Republica Moldova au anunțat că Alianța pentru Integrare Europeană va conduce mai departe țara, chiar dacă unul din fondatorii ei, liberal-democratul Vlad Filat, a fost reținut.

„Chiar dacă se va demonstra sau nu vinovăția lui Vlad Filat, PLDM nu ar avea motive să iasă din alianță”, a declarat joi seară liderul liberal Mihai Ghimpu, adăugând că alianța nu s-a făcut între trei lideri, ci între trei partide.

Anterior, premierul liberal-democrat Valeriu Streleț spunea că dorește ca Guvernul să continue activitatea în formula actuală.

La rândul său, liderul Partidului Liberal Democrat (PDM), Marian Lupu, a apreciat că evenimentele de joi nu trebuie să pericliteze existența alianței de guvernare.
Presa internațională a comentat informațiile privind reținerea fostului premier moldovean Vlad Filat, acuzat de implicare într-un scandal de corupție denumit „frauda secolului”, care a generat proteste de amploare, apreciind că riscă să destabilizeze coaliția proeuropeană de guvernământ.

Presa internațională a comentat informațiile privind reținerea fostului premier moldovean Vlad Filat, acuzat de implicare într-un scandal de corupție denumit „frauda secolului”, care a generat proteste de amploare, apreciind că riscă să destabilizeze coaliția proeuropeană de guvernământ.

Anul trecut, Republica Moldova a fost nevoită să plaseze trei dintre cele mai mari bănci ale sale – Unibank, Banca de Economii și Banca Socială – sub administrare specială, pentru a evita prăbușirea economiei, după dispariția a aproximativ un miliard de dolari.