Korodi Attila, interceptat și filat în dosarul retrocedărilor de păduri

Surse judiciare, care redau informații din documente ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA) aflate la dosarul retrocedării ilegale de păduri, în care sunt judecați, printre alții, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam și Tudor Chiuariu, au arătat, pentru Mediafax, că fostul ministru al Mediului Attila Korodi a fost interceptat telefonic și filat operativ de către anchetatori în acest caz.

Potrivit surselor citate, din documentele DNA de la dosar rezultă că procurorii au cerut unui judecător de drepturi și libertăți de la instanța supremă, în septembrie 2014, „autorizarea, cu titlu provizoriu, pentru două zile, a interceptării și înregistrării convorbirilor, comunicărilor și mesageriei vocale efectuate prin telefon, precum și localizarea prin mijloace tehnice a lui Jănică Poenaru”, inculpat în dosar.

Tot atunci ar fi fost autorizată supravegherea video, audio sau prin fotografiere, pe o durată de 48 de ore, în intervalul menționat, a lui Attila Korodi.

Câteva zile mai târziu, procurorii DNA au revenit și au cerut magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție „autorizarea, timp de 16 zile, a interceptărilor, înregistrărilor și localizării convorbirilor și a comunicărilor telefonice avute de Poenaru, Hrebenciuc, Mătășel, Kadas, Octavian și Korodi, precum și supravegherea audio-video sau prin fotografiere a lui Poenaru și Korodi”.

Potrivit acelorași surse, interceptarea fostului ministru al Mediului s-a întins și pe parcursul lunii octombrie, fără a se face mențiuni despre aspecte din discuțiile avute de Korodi.

Sursele citate au precizat că interceptarea lui Attila Korodi ar fi fost justificată prin faptul că acesta a fost apelat telefonic de unul dintre inculpații din dosar, care a aflat miza afacerii legate de retrocedări de păduri și a încercat să apeleze la cunoștințele pe care le avea.

„În cadrul acestui din urmă grup, format din Iacob Sorin Ioan, Kadas Iosif și Mătășel Ioan, rolurile sunt împărțite astfel: Iacob Sorin Ioan este specialist în terenuri forestiere și finanțator al grupului, Mătășel Ioan este specialist în terenuri agricole, iar Kadas Iosif are foarte multe conexiuni în lumea masonilor și printre cei mai importanți oameni politici din UDMR (Laszlo Borbely, Verestoy Attila, Kovacs Attila, Attila Korodi etc). Din dorința de a nu pierde oportunitatea unui câștig mare de bani, fiecare dintre membrii grupului a încercat să-și aducă contribuția, apelând de urgență la toate cunoștințele posibile”, au arătat procurorii DNA în rechizitoriul din dosarul retrocedării ilegale de păduri.

În același document, anchetatorii redau și interceptarea unei discuții din 28 august 2014, între Kadas și Korodi, precum și o serie de mesaje ulterioare discuției:

„M: Alo?
Kadas (K): Cu respect, domnule ministru. KADAS sunt, de la Brașov. Acum sunt în Hanovra…
M: Bună ziua. Vă rog…
K: Aș dori… am o rugăminte… Ați putea să primiți doi prieteni… am eu o treabă și să vă spună dumneavoastră…
M: Prea curând, nu… Luni.
K: Deci nu prea curând… A, deci și dumneavoastră sunteți plecat. Ok. Păi concediu plăcut în continuare și dumneavoastră…
M: Mulțumesc.
K: Cu respect! La revedere!
(…)
Bună dimineața. Domnule Ministru. Dacă treceți prin Brașov vă rog să-mi spuneți ca să ne întâlnim pentru 3 minute. Kadas Joska
(…)
Sunt în București deja
(…)
Mulțumesc. Eventual când vă veți întoarce? Pot spera?
(…)
În principiu miercuri
(…)
Mulțumesc. Pot să vă trimit un sms miercuri dimineață în jurul orei 9AM?
(…)
Da „.

Procurorii au mai arătat în documentul citat că relevantă printre încercările lui Kadas de a face tot posibilul pentru a înlesni întâlnirea grupului cu Adam Crăciunescu este discuția telefonică din 27 august 2014 cu Attila Kovacs, președintele UDMR filiala Brașov

„Kadas (K): Alo? Alo?
Kovacs (A): Da.
K:Servus, domnule președinte. Și tu ești în concediu ?
A: Nu. Te rog…
K: JOSKA sunt. Fii atent un pic… Cum se numește domnul acela care e din partea noastră numit la Ministerul Pădurilor? Din partea UDMR-ului…
A: Cine?
K: Ăla care e la păduri…
A: Unde?
K:În București, la minister. Secretar de stat.
A: A!… Ăăă… PASZTOR.
K: PASZTOR? Și îl cunoști pe tip?
A: Nu în mod deosebit.
K: Bine, ok…
A: Dar, na… De ce, vrei să vorbești ceva cu el?
K: Eu sunt în Hanovra, dar oamenii mei sunt acolo, în București și ar fi vrut… KORODI ne-a recomandat pe cineva, dar ăla e bolnav. L-am sunat acum pe KORODI, dar nu poate să vorbească cu altcineva, că e plecat acum și nu vrea să vorbească cu PASZTOR. Și ăla e secretar de stat… Și mă gândeam dacă poți tu să vorbești cu el, să-i primească pe oamenii mei. E vorba doar de o semnătură.
A: Păi pot să vorbesc cu el. Încerc să-l sun, să văd dacă…
K:Și mă suni înapoi dacă?…
A: Da. Da.
K: Mulțumesc frumos, ATTILA. Hello, servus! Numai bine”.

Sursele citate au precizat că, la finalizarea acestei anchete, Attila Korodi are calitate de martor în caz și a fost audiat de procurorii anticorupție, urmând să fie citat și la instanță, pe parcursul procesului.

În dosarul retrocedării ilegale de păduri au fost trimiși în judecată fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu și alte 13 persoane.

În cauză vor fi judecați Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, șeful Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Brașov, soția lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătășel, Rodica Gabriela Zaharia și Iulian Durlan.

Părți civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanțelor, și persoana fizică Alina Suciu.

Potrivit anchetatorilor, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza și Dan Costin Bengescu sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional prin care urmăreau să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea funcțiilor.

Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obținerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracțional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde proveniența banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reușit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.