„Sigur că da (ar mai semna un protocol cu SRI, n.r.). Nu a fost ceva nelegal, din punctul meu de vedere. Dacă a fost bine sau nu că protocolul a fost clasificat? Acest lucru nu mi s-a părut o problemă în 2009, acum poate că l-aș trimite la CSM pentru o opinie. Dar protocolul trebuia încheiat. Până la apariția lui, fiecare lucra cum voia cu SRI. Acest protocol a instituit reguli scrise”, a declarat Laura Codruța Kovesi pentru ziare.com.
„Nimeni, la momentul respectiv, din sistemul judiciar și din Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut nicio problemă”, a explicat Kovesi, însă în urma unei reevaluări efectuate după 10 ani se poate spune că „ai fi făcut mai bine”.
„Dar, din punctul meu de vedere, nu e nimic rău ca un conducător de instituție să facă un acord de lucru, că se numeste protocol sau altfel”, a mai punctat fosta șefă DNA și actualul șef al Parchetului European.
Protocolul din 2009 dintre SRI și Parchetul General avea 18 pagini, prevedea elaborarea de strategii comune, dar și constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informații a acordat asistență procurorilor, timp de 7 ani.
Serviciul Român de Informații a declasificat, în luna iunie 2018, un alt protocol, cel încheiat de data aceasta cu Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție. Documentul cuprindea cadrul legal pentru gestionarea informațiilor din procedurile de emitere a mandatelor de securitate națională. Protocolul avea șase pagini și era semnat de directorul SRI de la acea vreme, George Maior, de Laura Codruța Kovesi în calitate de procuror general la acel moment și de fostul președinte al instanței supreme, Nicolae Popa.
În luna octombrie, și Inspecția Judiciară a anunțat că încheiase un protocol cu Serviciul Român de Informații și l-a publicat. Protocolul încheiat în 2016 prevedea modalitatea de cooperare dintre instituții și modul în care Inspecția se obligă să raporteze Serviciului cum a folosit datele primite, instituția ocupându-se cu cercetarea posibilelor abateri disciplinare săvârșite de procurori și judecători.
Protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General și Serviciul Român de Informații a ajuns în luna august la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public și una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeași zi, chiar înainte de alegerile din 2016. În timp ce protocolul public era unul strict tehnic, realizat în baza legii, cel secret era o continuare a protocolului din 2009.
Curtea Constituțională a stabilit în primăvara acestui an, cu privire la încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituționale și au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituționale de peste 9 ani.
CCR precizează că, analizând conținutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 și Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, „planurile comune de acțiune” și „echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condițiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii amenințărilor securității naționale, ci vizează și combaterea „infracțiunilor grave”, depășesc cadrul legal, în condițiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală și, prin urmare, nici competență în acest domeniu.