Kovesi, după eșecul răsunător al DNA în dosarul Microsoft: „Nu am niciun motiv să îmi dau demisia”. DATE OFICIALE: Urmărirea penală a miniștrilor, începută după prescrierea faptelor

„Nu am niciun motiv să-mi dau demisia. Atunci când un dosar se înregistrează la DNA printr-o sesizare, nu este 100% din cazuri posibilitatea să faci rechizitoriu. Sunt situații în care faci rechizitorii, sunt situații în care dai clasări. Rolul procurorului este acela de a administra probe, de a investiga faptele și de a strânge probe în dovedirea vinovăției sau nevinovăției unei persoane (…) Când un procuror greșește este treaba Inspecției Judiciare să verifice”, a spus Kovesi, la Digi24, precizând că nu putea verifica decât dacă „se lucrează ritmic în dosare”. 

Ea a precizat că până la o decizie a Inspecției Judiciare, nu o poate suspecta pe Mihaiela Iorga, procurorul de caz, de rea intenție. 

„Dosarele au fost înregistrate la DNA în 2013, au constituit o prioritate și a început investigația complexă în care procurorii au trebuit să dovedească fapte petrecute în urmă cu 10 ani. În 4 ani de zile s-au făcut 4 rechizitorii, au fost trimiși în judecată doi foști miniștri dintre care unul a și fost condamnat definitiv, și alte persoane. Pentru o parte din foștii miniștri care au fost investigați, a intervenit prescripția răspunderii penale, termen care nu poate fi imputat unui procuror, din moment ce noi am fost sesizați abia în 2013. Însă, modul cum s-a calculat termenul de prescripție a fost diferit datorită practicii judiciare determinate de intrarea în vigoare a noilor coduri. Astfel, procurorul de caz care a investigat acest dosar a calculat producerea prescripției în funcție de data la care s-au făcut plățile. Am avut plăți în 2005, 2009, în baza unui contract încheiat în 2004″, a spus Kovesi. 

„Ce se poate imputa DNA și procurorului de caz în această situație este că pentru o parte dintre miniștri, deși a obținut un aviz de urmărire penală, a început ancheta la câteva zile după ce faptele s-au prescris. În momentul în care am luat la cunoștință de acastă situație, a fost sesizată Inspecția Judiciară”, a adăugat șefa DNA. 

Kovesi a admis că sitația în cazul Microsoft „ poate arunca o umbră asupra activității DNA”.

Întrebată despre criticile Ministrului Justiției, șefa DNA a spus că nu stie ce criterii a avut în vedere Tudorel Toader când a vorbit despre grava neglijență managerială la nivelul instituției. 

„Nu comentez declarațiile ministrului Justiției, mai ales că nu știu ce criterii a avut în vedere când a tras aceste concluzii, dacă s-a bazat pe comunicatul DNA, dacă are informări de la Inspecția Judiciară, dar nu poți să-i reproșezi unui șef de parchet că dă soluție de clasare. În situația în care aveam pretenția să se trimită în toate cauzele în judecată, nu mai vorbim de aplicare unitară a legii”, a declarat procurorul șef al DNA la Digi24.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, pentru MEDIAFAX, referitor la clasarea dispusă ca urmare a prescrierii în dosarul Microsoft, că este „o gravă neglijență managerială privind soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

„O gravă neglijență managerială privind soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil! Nu doar că a fost depășit termenul rezonabil de soluționare, fiind depășit chiar și termenul de prescripție a răspunderii penale”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiției, la solicitarea MEDIAFAX.

Urmărire penală pentru fapte prescrise cu doi ani înainte

DNA explică, într-un răspuns la o solicitare a MEDIAFAX, că faptele din dosarul Microsoft au fost investigate în perioada în care erau prescrise din cauza unei interpretări diferite a legii, procurorul de la acel moment considerând că termenul se calcula începând cu 2009.

„Cu privire la prescripție, au existat interpretări diferite referitoare la modul de calcul. Inițial, a fost calculat termenul de prescripție de la data efectuării plăților (15 aprilie 2009), iar in acest sens s-a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale si apoi s-a efectuat urmărirea penala. Daca s-ar fi calculat termenul de la data încheierii contractului (21.10.2004), așa cum avea sa reiasă din practica ulterioară a instanțelor, se putea închide dosarul încă din 2014”, explică DNA într-un răspuns la o solicitare MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, „procurorul care instrumenta cauza, la momentul solicitării avizelor, a considerat că termenul de prescripție se calculează prin raportare la momentul efectuării ultimei plăți, respectiv la epuizarea efectelor infracțiunii”.

„Soluțiile de clasare din 2018 s-au bazat pe o interpretare diferită a legii penale, conform căreia momentul de referință este data actului juridic care dă naștere obligației de plată în sarcina statului, respectiv adoptarea hotărârii de guvern menționate. Interpretarea dispozițiilor legale referitoare la modul de calcul al termenului de prescripție este susceptibilă să dea naștere unor soluții neunitare, inclusiv la nivelul instanțelor de judecată.Soluția de clasare a fost adoptată după ce ÎCCJ a admis plângerea unui inculpat din prezenta cauză împotriva controlului judiciar și a reținut că faptele acestuia sunt prescrise”, precizează procurorii.

De asemenea, DNA menționează că investigațiile în cele trei dosare Microsoft trimise în judecată, în care sunt cercetați doi foști miniștri și mai mulți oameni de afaceri, nu puteau fi făcute fără a obține în prealabil avize de începere a urmăririi penale.

În ceea ce privește situația lui Daniel Funeriu, caz în care procurorii au stabilit că acesta nu a comis nicio faptă penală după trei ani de la solicitarea avizului, DNA a explicat: „începerea urmăririi penale se dispune pentru a putea administra probe cu participarea suspectului și pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile pentru tragerea la răspundere penală. După analiza probelor administrate și a apărărilor formulate de suspect, procurorul a reținut că fapta reținută în sarcina acestuia, respectiv semnarea unei note, nu era de natură să producă efecte juridice, având în vedere că a fost întocmită în scopul de raportare și informare”.

La solicitarea MEDIAFAX, procurorii transmis datele la care s-au prescris faptele pentru fiecare dintre cei șase foști miniștri:

Ecaterina Andronescu – 27.11.2014 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 31.07.2002, prescrisă la data de 31.07.2012;

Șerban Mihăilescu – 27.11.2014 – dată începere urmărire penală, fapte comise la 15.04.2004 și 03.11.2004, prescrise la 3.11.2014,

Mihai-Nicolae Tănăsescu – 04.12.2015 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 01.04.2004, prescrisă la data de 1.04.2014; 04.12.2015 – dată începere urmărire penală, fapte comise în perioada 2003 – 2004 și prescrise în decembrie 2014 și în decembrie 2012,

Dan Nica – 05.12.2016 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 21.10.2004 și prescrisă la 21.10.2014,

Athanasiu Alexandru – 18.11.2016 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 21.10.2004 și prescrisă la 21.10.2014

Țicău Silvia Adriana – 22.10.2014 – dată începere urmărire penală, faptă comisă la 21.10.2004 și prescrisă la 21.10.2014.

DNA a anunțat, joi, că acuzațiile față de foștii miniștri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Țicău, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Șerban Mihăilescu au fost clasate.

În afară de Daniel Funeriu, în situația căruia s-a constatat că nu a comis nicio faptă penală, în cazul tuturor celorlalți foști miniștri faptele de care erau acuzați s-au prescris.

În ceea ce îi privește pe Claudiu Florică și Dinu Pescariu, acuzați de spălare de bani, aceștia au fost trimiși în judecată, cauza aflându-se pe rolul Tribunalului București.