În 2016, aproximativ 1270 de persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, printre care 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale, a transmis Kovesi la bilanțul anual al DNA, arătând că anul trecut a fost unul extrem de dificil pentru Direcția Anticorupție, marcat de „provocări legislative și atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA”.
„În România multă lume declară că susține lupta anticorupție. Dar am văzut cu toții cât de mult contează stabilitatea legislației. Cât de repede pot fi anulate eforturile și munca întregului sistem de Justiție, nu doar cele ale procurorilor DNA. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creștere a eficienței activității DNA. Au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale. (…) O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.”, a spus Kovesi.
Șefa DNA a subliniat că, în ciuda investigațiilor penale derulate de instituțiile judiciare, e nevoie de măsuri clare de prevenire și de mecanisme de control, în caz contrar cetățenii se vor confrunta în continuare cu fenomenul corupției. Kovesi a pus accent pe infracțiunea de abuz în serviciu, cea care a făcut obiectul multor discuții în spațiul public în ultima perioadă, arătând că mai mult de un sfert din cei trimiși în judecată în 2016 au fost acuzați de abuz în serviciu, iar prejudiciul total pe anul trecut se ridică la 260 de milioane de euro.
„Mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro. Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituțională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracțiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituțională așa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituțională în măsura în care prin sintagma ‘în mod defectuos’ se înțelege ‘cu încălcarea legii'”, a explicat Laura Codruța Kovesi.
Șefa DNA a arătat că există „vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice” și că „atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani”.
„Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos. (…) Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut”, a declarat Kovesi.
Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%, a dat drept exemplu Kovesi situația unui dosar instrumentat de DNA. „Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?”, s-a întrebat procurorul, arătând că, mai ales în domeniile infrastructurii și construcțiilor, statul plătește de cele mai multe ori lucrări la preț dublu.
Lucrurile nu arată prea bine nici în domeniul sănătății, spune Laura Codruța Kovesi, arătând că statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real și că există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente.