„Respinge cererea de suspendare a judecății cauzei ca nefondată. Admite cererea principală și cererea conexă. Anulează Adresa nr. 6216/IJ/1279/DIP/2017 din 13.09.2017 și Adresa nr.7211/IJ/1506/DIP/2017 din 25.10.2017, emise de pârâtă. Obligă pe pârâtă să efectueze verificările prealabile aspectelor menționate în sesizările reclamantului înregistrate cu nr.6216/IJ/1279/DIP/2017 și nr.7211/IJ/1506/DIP/2017. Cu recurs în 15 zile de la comunicare”, se arată în decizia Curții de Apel București, emisă în 11 mai.
Omul de afaceri a depus, anul trecut, două sesizări la Inspecția Judiciară, în care prezenta modalitatea în care procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, ar fi intervenit în dosarul în care Strutinsky este anchetat pentru fapte de corupție. Afaceristul mai acuză și că Laura Codruța Kovesi a dispus echipe mixte DNA-SRI, care ar fi cooperat pentru a-l trimite în judecată.
„Dna Procuror Șef a dispus și măsura ca rezultatele/informațiile obținute prin punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică să fie puse nu doar la dispoziția Procurorului de caz, ci și a celor două unități SRI pe care le instituie ca „beneficiari secundari”. Și aceasta este tot o măsură procedurală/act procedural pentru că are efecte de dispoziție asupra anchetei. Un act procedural profund ilegal, dispus de o persoană care, fără să aibă atribuții în anchetă, intervine în dosar și dispune măsuri restrictive de drepturi peste autoritatea procurorului de caz. (…) Prin măsura implicării în anchetă a unităților SRI, dna LAURA CODRUȚA KOVESI a facilitat accesul acestui serviciu la informații secrete de serviciu – dosarul fiind în faza de urmărire penală; Introducând (fără să aibă nici temeiul legal și nici dreptul procedural să intervină în activitatea procurorului de caz), ca participant la anchetă un serviciu secret căruia îi era interzisă expres această activitate, mi-a încălcat brutal dreptul la securitatea juridică, la apărare și la viața privată. Atât eu (care nu aveam nici o calitate în dosar), cât și persoanele din anturajul meu (și ei fără vreo calitate în cauză) și apărătorii aleși fiind practic, sub atenta, dar profund nelegala supraveghere a SRI.”, se arată în prima sesizare transmisă de către Sorin Strutinsky la Inspecția Judiciară, în august 2017.
În document, omul de afaceri mai precizează că, prin acțiunile Laurei Codruța Kovesi de a menține SRI în anchetă, în calitate de „beneficiar secundar al informațiilor obținute prin supraveghere”, s-ar fi ajuns la trimiterea sa în judecată.
„Afirm că doamna Procuror șef de Direcție a știut că încalcă legea; a știut că săvârșește o abatere disciplinară (îndrăznesc să afirm, chiar cu serioase conotații infracționale); a știut că îmi încalcă dreptul la tot ce înseamnă viața privată, dar și la siguranța juridică; a voit să intervină într-o anchetă penală în care nu avea nicio atribuție, aflată abia la debut (prima intervenție fiind în 11 dec. 2014 – la două zile după înregistrarea dosarului); a urmărit să obțină cu orice preț prin autorizare ca SRI să desfășoare activitate de urmărire penală, indicii pentru arestarea și trimiterea mea în judecată. Și doar atât a obținut: indicii. Ulterior și probe. Doar indirecte culese cu ajutorul unui organ neabilitat legal. Că este așa, a recunoscut chiar procurorul de caz care, în fața judecătorului de Cameră Preliminară recunoaște atât că rechizitoriul se bazează pe probe indirecte și că nu a putut produce probe directe, cât faptul că ancheta a fost derulată cu participarea SRI”, se mai arată în sursa citată.
În cea de-a doua sesizare transmisă tot Inspecției Judiciare, în luna septembrie 2017, Sorin Strutinsky îi cere lui Lucian Netejoru, inspectorul-șef al instituției, cercetarea Laurei Codruța Kovesi, subliniind că aceasta ar fi dovedit un comportament similar celui din dosarul Polaris și în altă cauză în care este vizat.
„Am solicitat cercetarea disciplinară a dnei Laura Codruța Kovesi – procuror șef al DNA – cu privire la implicarea fără temei legal în efectuarea actelor de urmărire penală în dosarul nr. 964/P/2014, dosar pe care îl avea în instrumentare un alt procuror din cadrul Direcției, și desemnarea fără drept ca beneficiar secundari a două unități ale SRI. Am afirmat și argumentat că aceste fapte constituie încălcări cu rea credință ale normelor de drept indicate în cuprinsul sesizării și am detailat elementele constitutive ale abaterilor disciplinare, potrivit propriei mele înțelegeri cu privire la dispozițiile art. 99 și 991din Legea nr. 303/2004. Îmi mențin acest punct de vedere și vă solicit ca, în cadrul verificărilor prealabile, să aveți în vedere și aspectele ce vor fi relatate în continuare și care dovedesc intenția predeterminată a dnei procuror șef DNA de a obține în orice condiții (chiar cu încălcarea legii) probe pentru fundamentarea acuzării și trimiterea mea în judecată în dosarul menționat. (…) Am aflat recent, după ce urmărirea penală într-un alt dosar – 2/P/2014 – a fost finalizată prin rechizitoriu și cauza a devenit publică, despre următoarele: deși în dosarul 2/P/2014 nu am avut vreodată calitatea de suspect sau învinuit (cu atât mai puțin pe cea de inculpat), am fost supus și în acesta unor măsuri de supraveghere”, se arată în cel de-al doilea document transmis Inspecției Judiciare.
Potrivit procurorilor DNA, fostul primar al Constanței Radu Mazăre a fost trimis în judecată pentru trei infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și conflict de interese în formă continuată (12 acte materiale). Alături de fostul edil al Constanței, au fost trimiși în judecată deputatul PSD de atunci Eduard Martin, mai mulți funcționari din cadrul Primăriei Constanța, precum și omul de afaceri Sorin Strutinsky, acesta din urmă pentru trei infracțiuni de complicitate la luare de mită.
Potrivit unui comunicat DNA, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro și a primit circa 1.000.000 euro și 2.472.303,8 lei de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau să le dezvolte în Constanța. De asemenea, în perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Sorin Strutinsky, ar fi primit de la S.C. Polaris M Holding S.R.L., al cărei asociat și administrator în fapt era Eduard Martin, peste șapte milioane de euro, pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului.