La 10 ani de la aderarea României la UE, Parlamentul European face o propunere istorică. Cum ar urma să funcționeze, pe viitor, MCV-ul

„În scopul opririi abordării actuale (…) privind situații percepute ca fiind încălcări ale principiilor democratice, ale principiilor statului de drept și ale drepturilor fundamentale în statele membre UE, Comisia Europeană trebuie să creeze un mecanism obligatoriu pentru monitorizarea anuală a datelor din aceste sfere”, arată rezoluția adoptată marți de Parlamentul European cu 405 voturi pentru, 171 împotrivă și 39 de abțineri.

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost introdus de Comisia Europeană în momentul aderării României și Bulgariei la UE, în 2007, pentru a monitoriza progresele celor două state în privința statului de drept, combaterii corupției și, în cazul Sofiei, a contracarării criminalității organizate.

„Oferim Uniunii Europene instrumente de implementare a deciziilor în toate celelalte zone politice – politici concurențiale, poliție, cooperarea justiției, politici externe (…)”, a argumentat, conform unui comunicat al PE, eurodeputata olandeză Sophie in”t Veld, unul dintre inițiatorii proiectului de rezoluție.

Potrivit rezoluției, noul instrument de monitorizare va avea sarcina de a asigura că toate statele membre UE respectă în mod egal și sistematic valorile înscrise în Tratatele comunitare privind starea democrației, statul de drept, și drepturile fundamentale.

În cadrul noului mecanism, Comisia Europeană, în consultare cu un grup de experți independenți vor elabora anual rapoarte de evaluare a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, formulând recomandări care vor fi dezbătute de instituțiile europene și de parlamentele naționale.

Parlamentul European cere Comisiei Europene să prezinte, până în septembrie 2017, o propunere privind modalitățile de elaborare a unui „Pact pentru Democrație, Stat de Drept și Drepturi Fundamentale”.