La 15 luni de la preluarea de către DNA, DOSARUL DIASPORA rămâne în faza de urmărire a faptelor

Au trecut aproape 15 luni de când procurorii DNA au preluat dosarul privind votul din diaspora, de la alegerile prezidențiale din 2014, însă nici acum nu a fost depășită faza incipientă a urmăririi penale in rem, în care sunt cercetate faptele, fără a fi urmărite penal persoane acuzate concret. Singurul oficial de rang înalt care a fost audiat ca martor în acest dosar a fost Titus Corlățean, fostul ministru de Externe, care a demisionat între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014, motivând că legea nu îi permite să înființeze noi secții de votare în străinătate, în ciuda unei adrese a Autorității Electorale Permanente, care explica exact contrariul.

„În cadrul dosarului penal privind modalitățile de organizare și desfășurare a votului în diaspora, la alegerile prezidențiale, se desfășoară acte de urmărire penală cu privire la faptă. Totodată, în cauză au fost audiate mai multe persoane”, este răspunsul DNA pentru gândul la un an și trei luni de la demararea anchetei.

În august 2015, DNA explica pentru gândul că stadiul anchetei era același ca și acum, cu specificația că Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe au trimis la DNA documentele solicitate, fiind vorba despre mai multe cutii cu acte. La momentul respectiv nimeni dintre cei cu putere de decizie în organizarea alegerilor, premierul la acea dată Victor Ponta sau foștii miniștri de externe Teodor Meleșcanu sau Titus Corlățean, nu fuseseră audiați. 

POLITICĂ Avocatul propus ca ministru al Justiției și-a prezentat programul de guvernare lângă un fost condamnat în trei dosare penale

15:06

ACTUALITATE Cu cât se vinde hectarul de pământ în România. În ce zone se află cel mai ieftin și cel mai scump teren arabil

15:03

Pe 15 februarie, la 440 de zile de la preluarea dosarului de către DNA, Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicita parchetului să clarifice public situația acestui dosar și să anunțe ce măsuri dispune, urmărire penală a unor persoane sau clasarea dosarului.

„Dacă la momentul respectiv am salutat decizia promptă a DNA de a prelua acest dosar de la Parchetul General și categoric recunoaștem meritele instituției în lupta împotriva corupției, ale cărei rezultate le putem constata aproape zilnic, apreciem că este cu atât mai bizară completa lipsa de activitate în acest dosar de corupție politică la nivel înalt, care a avut ca efect încălcarea dreptului fundamental la vot pentru sute de mii de cetățeni români”, arăta IPP într-un comunicat de presă.

110 dosare pe cap de procuror, la DNA în 2015

În vara anului trecut, DNA motiva pentru gândul că procurorii au primit un volum foarte mare de documente la dosar, care necesită timp pentru a fi studiate.

Numărul dosarelor instrumentate de procurorii anticorupție este în continuă creștere, ajungând la peste 11.000 în 2015, în condițiile în care la DNA lucrează 97 de procurori, a explicat Laura Codruța Kovesi la bilanțul acestui parchet pe anul 2015.

„Principala provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate. Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum 5 ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor”, a spus Kovesi.

La prezentarea bilanțului, Kovesi a exemplificat și cu fotografia dimensiunii unuia dintre dosarele pe care procurorii DNA le au în lucru, pentru a sublinia volumul de muncă:

Inițial, ancheta privind votul din diaspora a fost declanșată pe 18 noiembrie 2014, de Parchetul General condus de Tiberiu Nițu, la 16 zile de la votul din 2 noiembrie, întârzierea fiind explicată atunci prin faptul că în cele 16 zile scurse de la turul I, procurorii conduși de Tiberiu Nițu au verificat dacă sesizările respectă cerințele de formă, adică dacă sunt semnate sau dacă sesizează o infracțiune.

Guvernul condus de Victor Ponta s-a apărat pentru faptul că nu a suplimentat numărul secțiilor de votare din străinătate prin faptul că legea nu ar fi permis acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a AEP.

Bătălia de la Torino. Românii au atacat ambasada pentru că nu puteau vota

La secțiile de vot din străinătate s-au creat cozi imense, mii de români neputând să aibă acces la urne pentru a vota, din cauza condițiilor organizatorice precare.

Imagini cu miile de români care au stat la cozi de sute de metri în fața secțiilor de votare din străinătate au făcut înconjurul lumii, însă una dintre cele mai violente situații a avut loc la Torino, unde locuiește una dintre cele mai mari comunități de români din Italia. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, câteva sute de români rămași în afara secției de votare, înainte de ora 21.00, fără a mai putea să voteze, au declanșat revolta, iar forțele speciale de intervenție ale poliției italiene (DIGOS) au fost nevoite să intervină cu gaze lacrimogene și cu fumigene, pentru a dezamorsa situația.

Impactul emoțional, atât în diaspora, cât și în țară, a fost imens – românii se vedeau goniți cu forța de la urne și umiliți. Gândul a reconstituit în noiembrie 2014 povestea acelei zile și posibilele cauze pentru care s-a ajuns în această situație fără precedent.

Cazul Torino a demonstrat cum, deși Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, nu a redus semnificativ numărul secțiilor de votare din diaspora, a fost de ajuns o singură secție de votare în minus la Torino, pentru a declanșa haosul. La acest lucru s-a adăugat refuzul sistematic al MAE de a reacționa la informările și cererile insistente ale diplomaților români din Italia, care au solicitat fie suplimentarea numărului secțiilor de votare, fie prelungirea programului de votare. Astfel, potrivit unei informări transmise de consulat către BEC și MAE, la ora 18.00, „Situația este extrem de tensionată. (…) Prefectura de la Torino a solicitat Guvernului Italiei să intervină pe lângă autoritățile române să prelungească programul”.

În ciuda solicitărilor oficiale ale Consulatului României de la Torino, trimise MAE cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, de a organiza în acest oraș și în cele din aria sa de jurisdicție 15 secții de votare, dintre care două la Torino, MAE a refuzat acest lucru, fără vreo explicație oficială. Oficialii de la București, coordonați de ministrul Titus Corlățean, au decis să fie organizate doar 9 secții de votare în aria respectivă, dintre care doar una la Torino.

Consulul general al României la Torino, Tiberiu Dinu, informa MAE că „existența unei singure secții de vot, ca în turul întâi, este total insuficientă” și solicita înființarea a 3 noi secții de votare – una la Torino la Consulat, una la Rivoli și una la Chieri. Această solicitare a rămas fără răspuns, conform surselor diplomatice consultate de gândul.

„Încă dinainte de cel de-al doilea tur de scrutin, având ca sursă autoritățile locale italiene și asociațiile românești, misiunile diplomatice și consulare din Italia au propus organizarea a 66 de secții de votare. Punctual, la CG Torino au fost propuse, printre altele, două secții de votare, dar și altele în Regiunea Piemonte care ar fi redus din fluxul de votanți al singurei secții aprobate în sediul CG Torino. Răspunsul de la București, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de secții, nu a ținut cont de aceste propuneri. Pentru a exemplifica, de la București s-au primit instrucțiuni pentru organizarea unei secții pe care nu am propus-o, și anume la Sondrio, unde în primul tur de scrutin s-au prezentat doar 48 de alegători!”, a arătat atunci ambasadoarea României în Italia, Dana Constantinescu.