La patru ani de la accidentul aviatic din Apuseni, expertiza care urma să stabilească de ce s-a prăbușit avionul NU este finalizată. Care sunt motivele

Cel mai recent demers al familiei studentei Aura Ion, care a murit în urma accidentului aviatic din Apuseni este o scrisoare deschisă, publicată pe 11 ianuarie și adresată fostului premier, Mihai Tudose, în contextual scandalului privindu-l pe polițistul acuzat de pedofilie. Mariana Ciucă, sora Aurei Ion, susținea în document că și familia ei este victima abuzurilor instituțiilor de stat, în contextul în care, deși au trecut patru ani de la tragedie, nu a fost găsit niciun vinovat iar ancheta trenează.

„Se face anchetă penală: probe din dosar sunt modificate pentru a se proteja persoane, modificări care nu-l sesizează sub nicio formă pe procurorul general. Inițial, nu înțelesesem de ce procurorul general a dispus mutarea dosarului la București, la Parchetul General, cât timp în dosar nu exista niciun suspect. Nu că acum am avea vreunul…Oare funcția actuală a acestuia are vreo minimă legătură cu mutarea dosarului, din februarie 2014? (..) Acum, se prefac că fac o expertiză, în realitate se ascunde mizeria. (..) Se fac patru ani de când noi, familia, (..) vedem cum doar niște minți bolnave, precum cea a polițistului, pot să gândească în ce fel să acopere incompetența, ignoranța, abuzul unor din sistem. Domnule prim-ministru, ce reacție au instituțiile de la cel mai înalt nivel pentru ca, în dosarul catastrofei aviatice din munții Apuseni, să fie oprit abuzul, pentru a avea garanția dreptuirlor noastre, sau drepturile cetățenilor sunt un lux, cum spunea un fost ministru?”, se arată în scrisoarea deschisă.

Într-o postare pe Facebook, Mariana Ciucă acuză specialiștii CIAS că au distrus probe.

„Investigatorii CIAS au testat motoarele aeronavei după ce au distrus probele din dosar. Un singur exemplu: bujiile au fost curățate și abia ulterior s-a făcut testarea. (..)Nici CIAS și nici Parchetul nu au vrut să vadă aceste modificări deși le-am semnalat. Acum avem dosar iÌ‚n care ar trebui să se cerceteze falsul, dar de 7 luni Parchetul nu vrea să facă nimic. CIAS nu a stabilit prin raport de ce s-a rupt antena și măsurile ce se impun ca o astfel de situație să nu se mai repete. Este foarte grav că Parchetul a primit raportul de expertiză metalurgică de mai bine de 1 an iar paÌ‚nă iÌ‚n prezent nu s-a iÌ‚ntaÌ‚mplat nimic pentru siguranța aviației, concluzia raportului nefiind făcută publică de către Parchet, instituțiile Statului avaÌ‚nd obligația să ia toate măsurile ce se impun pentru protejarea cetățenilor”, scrie femeia pe Facebook.

În octombrie 2016, procurorul general al României anunța că până la sfârșitul anului expertiza va fi finalizată și se va putea da o soluție.

„O cauză care a ridicat câteva probleme, în general probleme tehnice. În acest moment, avem o nouă expertiză care este în curs de efectuare. Din păcate, în materie de accidente aviatice, rapoartele de expertiză vin după o perioadă de timp. Este în curs o nou expertiză. Noi sperăm că într-un timp rezonabil. De fapt, am indicii că în această toamnă vom avea raportul de expertiză și vom putea da o soluție corectă în dosar”, spunea procurorul general.

A trecut aproape un an și jumătate de atunci, iar dosarul nu a fost trimis instanței. Nicio persoană nu a fost pusă sub învinuire, iar cercetările se desfășoară greoi. Reprezentanții Parchetului General au precizat că sunt în desfășurare trei expertize. În ianuarie 2017, procurorii militari au făcut ultima comunicare publică referitoare la desfășurarea anchetei. Anunțau că până pe 18 aprilie 2017 urma să fie depusă la dosar expertiza tehnico-științifică care ar fi urmat să determine cauzele, împrejurările și momentul în care s-a rupt antena instalată pe aeronavă.

„Am solicitat trei expertize, cea privind localizarea și salvarea fiind respinsă de procurorii de caz. Au fost dispuse două, expertiză metalurgică – finalizată din decembrie 2016 – și expertiza pentru stabilirea cauzelor prăbușirii avionului – nefinalizată, cu termen limita noiembrie 2016, termen prelungit până în aprilie 2017 (perioada maximă prevăzută de Codul de procedura penală pentru prelungirile ce puteau fi acordate). De la acel moment, Parchetul nu ne-a mai informat cu privire la alte prelungiri. Văzând aceasta, am formulat cerere de recuzare a expertului și de înlocuire a acestuia, cereri respinse de procurorii de caz”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul familiei Ion, Laura Beleca.

Avocatul familiei Ion susține că sunt indicii pentru punerea sub învinuire a unor persoane. „Indicii sunt încă din 2014 când dosarul a fost trimis și preluat de Parchetul General. Familia solicită o anchetă corectă cu respectarea drepturilor procesuale, atât a termenului rezonabil cât și a celorlalte garanții prevăzute de lege”, explică apărătorul.

În 2015, procurorii anunțau că în primul an de anchetă au fost audiate peste 400 de persoane, în principal angajați ai unor instituții ale statului, cu atribuții de intervenție în astfel de situații, solicitându-se documente de la peste 40 de instituții ale statului. De atunci, audieri s-au mai făcut în 2016, la solicitarea părților din dosar.

„Ultimele audieri și reaudieri de persoane s-au făcut, la solicitarea noastră, în 2016, de atunci nemaifiind efectuate alte acte de urmărire penala cu excepția unor solicitări de acte de la diverse instituții, acte care nu se găseau integral în dosar și pe care tot noi le-am solicitat. Totodată, am solicitat să se lămurească de ce lipsesc anumite probe din dosar, aspecte neelucidate”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, avocatul familiei.

În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munții Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniți copilotul Răzvan Petrescu și medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” și Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș, județul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la București la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului și victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore și la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști, salvamontiști, angajați ai Parcului Național Munții Apuseni și localnici.
Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar Aurelia Ion era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

Toate cele cinci persoane rănite în accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi și traumatisme, au fost internate atunci la secția de terapie intensivă a Spitalului Județean de Urgență din Cluj-Napoca. În 21 ianuarie 2014, la o zi după accident, medicul Radu Zamfir a fost externat. Medicul Sorin Ianceu a fost externat în 3 februarie 2014, iar ceilalți doi medici răniți în accidentul aviatic, Valentin Calu și Cătălin Pivniceru, au fost externați o zi mai târziu. Copilotul Răzvan Petrescu a stat, după accident, o lună în spital, apoi a fost reinternat și operat de mai multe ori la picioare.

În octombrie 2015, reprezentanții Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) au anunțat concluziile anchetei tehnice, la aproape doi ani de la tragedia aviatică din Munții Apuseni. Raportul avea 158 de pagini și a fost întocmit împreună cu specialiști din Marea Britanie – stat de fabricație a aeronavei și SUA, unde au fost fabricate motoarele.

Documentul a fost atașat la dosarul anchetei derulate în acest caz de Parchetul instanței supreme. În acest dosar, procurorii au decis începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu, dar și pentru neluare și nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

Potrivit raportului CIAS, decizia eronată a comandantului Adrian Iovan de a decola cu masa peste limita maximă admisă și poziția centrului de greutate în afara limitelor calculate și impuse de producător reprezintă una din cauzele favorizante ale accidentului aviatic din Apuseni.

Specialiștii CIAS au stabilit că „oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor” a fost cauza determinantă a prăbușirii aeronavei BN-2A-27, în vecinătatea comunei Horea din județul Alba.
În raport se mai arăta că pasagerii aeronavei prăbușite în Munții Apuseni s-au așezat în avion după cum au dorit și doar unul dintre aceștia, medicul Radu Zamfir, purta centura de siguranță