La un an de la moartea copilului sfâșiat de câini, maidanezii rămân o problemă, dar numărul celor mușcați a scăzut

MEDIAFAX prezintă tabloul celor mai importante evenimente care, după moartea lui Ionuț Anghel, au împărțit românii în două tabere: pro și contra câinilor fără stăpân.

2 septembrie 2013 – copilul Ionuț Anghel, în vârstă de 4 ani, este ucis de câini vagabonzi în Parcul Tei din Sectorul 2. Copilul se juca în parc împreună cu fratele lui mai mare. Cei doi ar fi fost scăpați din ochi de bunica lor, s-au îndepărtat și s-au rătăcit pe un teren viran, unde au fost atacați de o haită de câini. Ionuț a fost sfâșiat de animale, cadavrul său fiind găsit într-un tufiș, în jurul orei 13.00, după ce la 12.22 bunica a sunat la 112 și a anunțat că nu-l mai găsește pe unul dintre nepoți.

– la scurt timp după producerea tragediei, Primăria Sectorului 2 anunță că incidentul s-a produs pe un teren privat de la adresa strada Tuzla nr. 50, care aparține SC Laguna Tei SRL

– șase câini, între care unul cu botul plin de sânge, sunt ridicați de pe proprietatea firmei respective și luați în custodia Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA)

– bunica celor doi copii este audiată de anchetatori

3 septembrie 2013 – medicii legiști fac necropsia lui Ionuț Anghel și stabilesc faptul că acesta a murit din cauza hemoragiei externe, pe trupul său fiind găsite sute de răni. Legiștii au remarcat și faptul că animalele care l-au sfâșiat pe copil s-au comportat ca și cum acesta ar fi fost „o pradă”
– anchetatorii iau probe ADN de la câinii ridicați de ASPA, iar criminaliștii fac mulaje după dantura celor șase câini
– ASPA anunță că animalul care avea urme de sânge pe bot fusese adoptat încă din 2008 de fundația Caleidoscop

4 septembrie 2013

– administratorul terenului de lângă Parcul Tei este amendat de polițiști cu 2.000 de lei pentru că nu avea plan de pază, iar paznicul care supraveghea proprietatea este sancționat cu 300 de lei

– directorul Poliției Locale Sector 2, Aurel Dobrilă, și directorul general al DGASPC Isabela Hurjui sunt sancționați pentru lipsa de reacție în realizarea atribuțiilor, iar primarul de sector Neculai Onțanu propune Comisiei de Disciplină desfacerea contractelor de muncă

5 septembrie 2013 – pe site-urile de socializare apar anunțuri de mobilizare pentru un miting anti-maidanezi

6 septembrie 2013 – aproximativ 200 de persoane participă la un miting aniti-maidanezi în București

7 septembrie – câteva zeci de persoane protestează, tot în Capitală, față de eutanasierea câinilor fără stăpân

8 septembrie 2013 – un nou miting anti-maidanezi. Peste 300 de oameni cer, în Parcul Izvor din București, ridicarea câinilor vagabonzi de pe străzi

9 septembrie – administratorul firmei pe terenul căreia a fost omorât Ionuț Anghel este audiat de procurori

– aproximativ 200 de oameni participă, în Parcul Izvor, la un nou miting pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân

10 septembrie 2013 – Camera Deputaților adoptă Legea nr. 258/2013 care stabilește, printre altele, posibilitatea eutanasierii câinilor din adăposturile publice, dacă aceștia nu sunt revendicați sau adoptați, după un termen de 14 zile lucrătoare
– Primăria Capitalei suplimentează numărul hingherilor de pe străzi, de la trei echipe la unsprezece

27 septembrie 2013 – Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție anunță că reprezentanții legali ai Administrației Domeniului Public (ADP) al Sectorului 2, ai SC Tei Rezidențial SRL București, precum și Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului pe care a fost omorât Ionuț Anghel, au fost citați pentru a li de aduce la cunoștință că învinuirile și pentru a fi audiați în calitate de învinuiți, în cauza având ca obiect decesul copilului

30 septembrie 2013 – reprezentanții legali ai Administrației Domeniului Public (ADP) al Sectorului 2, ai SC Tei Rezidențial SRL București, precum și Constantin Ciorăscu, proprietarul terenului pe care a fost omorât copilul sunt puși sub învinuire

– sunt audiați, la sediul Parchetului general, și părinții lui Ionuț Anghel

19 noiembrie 2013 – fratele lui Ionuț Anghel este audiat de procurori, în prezența unui psiholog

11 decembrie 2013 – normele metodologice de gestionare a problemei câinilor fără stăpân sunt aprobate de Guvern

8 martie 2014 – câteva sute de persoane participă, în București și Cluj-Napoca, la mitinguri contra eutanasierii câinilor fără stăpân

21 martie 2014 – Administrația Domeniului Public Sector 2, SC Tei Rezidențial și administratorul acesteia, Constantin Ciorăscu, sunt trimiși în judecată, pentru ucidere din culpă

23 martie 2014 – ASPA anunță că 19 ONG-uri, printre care asociațiile „Cuțu, Cuțu”, Caleidoscop și Prietenii Animalelor, precum și 39 de persoane sunt pe lista celor care nu mai au dreptul să adopte câini din adăposturile municipalității, întrucât au dat declarații false sau au abandonat animale

4 aprilie 2014 – câteva zeci de persoane protestează la București față de eutanasierea câinilor vagabonzi

20 iunie 2014 – Curtea de Apel București suspendă, la cererea Vier Pfoten, executarea normelor de aplicare a OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, modificată prin Legea nr. 258/2013. Instanța și-a motivat ulterior decizia prin faptul că normele contrazic actul normativ în ceea ce privește persoanele juridice cu care autoritățile locale pot încheia contracte pentru gestionarea problemei maidanezilor

5 iulie 2014 – aproape 100 de persoane protestează în Parcul Izvor din București, cerând oprirea eutanasierii câinilor maidanezi

7 iulie 2014 – un echipaj de hingheri și membri ai unor ONG-uri de protecție a animalelor intră într-un conflict pe Șoseaua Olteniței din București. Ulterior, coordonatorul de proiect al ASPA, Răzvan Băncescu, este implicat, și el, într-un scandal cu mai mulți membri ai unor organizații neguvernamentale

14 iulie 2014 – Guvernul atacă la instanța supremă decizia de suspendare a executării normelor de aplicare a actului normativ privind gestionarea câinilor vagabonzi

Numărul celor mușcați de câini fără stăpân a scăzut la jumătate în ultimul an în Capitală

Numărul persoanelor mușcate de câinii fără stăpân care au ajuns la Centrul antirabic de la Institutul Național „Matei Balș” din Capitală a scăzut la aproximativ jumătate în ultimul an, de la peste 580 la circa 274, conform datelor centralizate de unitatea sanitară.

Astfel, dacă în 2013 la „Matei Balș” au fost înregistrate 6.886 de persoane mușcate de câini fără stăpân, cu o medie de aproximativ 583 pe lună, în 2014, până la sfârșitul lunii august, au fost înregistrate 2.196 de cazuri, cu o medie de 274,5 cazuri pe lună.

Totodată, în primele opt luni ale lui 2014, la Centrul antirabic s-au prezentat 5.824 de persoane mușcate de animale, reprezentând 46,4 la sută din numărul celor care s-au prezentat în 2013 – 12.546 de cazuri.

Tot în 2014, pentru prima dată în ultimii zece ani, numărul persoanelor mușcate de câinii cu stăpân l-a depășit pe cel al persoanelor mușcate de câinii fără stăpân.

Din cele 5.824 persoane care s-au prezentat la spital, 2.196 au fost mușcate de câini fără stăpân, 2.588 de câini cu stăpân, iar 1.040, de alte animale.

Majoritatea persoanelor care au fost mușcate de câinii fără stăpân și care s-au prezentat la Centrul antirabic în primele opt luni din 2014 sunt adulți și au domiciliul în București.

Astfel, din totalul celor care au venit la centru până în septembrie 2014, 4.481 sunt adulți, iar 1.343 – copii. Referitor la proveniență, 3.403 sunt din București, iar restul de 2.421 – din provincie.

Institutul „Matei Balș” a analizat și situația prezentărilor zilnice la Centrul antirabic în funcție de domiciliul persoanelor mușcate din august 2014. Statisticile arată că în perioada 1 – 27 august, la centru s-au prezentat 723 de persoane, cele mai multe din București, respectiv 73 din Sectorul 2, 69 din Sectorul 1, 65 din Sectorul 5, 60 din Sectorul 3 și 51 din Sectorul 6.

În 2014, cele mai multe persoane mușcate de câini care au venit la „Matei Balș” au fost în lunile mai, iunie și iulie – peste 800 de cazuri lunar.

În primele opt luni din 2014 au fost cheltuite 2,4 milioane de lei pentru vaccinarea populației care a ajuns în Centrul antirabic de la „Matei Balș”. O doză de vaccin antirabic costă 68 de lei, una de ser antirabic – 200 de lei, iar un vaccin antitetanic – 49 de lei, prețurile fiind fără TVA.

ASPA: Avem de aproape șapte ori mai puține sesizări privind maidanezii față de octombrie 2013

Numărul sesizărilor făcute de bucureșteni privind câinii maidanezi a scăzut de aproape șapte ori din octombrie 2013, după ce Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) a început programul de gestionare a cîinilor fără stăpân, potrivit reprezentanților instituției.

Potrivit datelor furnizate MEDIAFAX de către ASPA, dacă în octombrie 2013 se înregistrau 2.796 de sesizări legate de maidanezi, în iulie 2014, numărul acestora a ajuns la 411.

ASPA primește solicitări privind incidente cu maidanezi de la locuitorii Capitalei la numărul 021 9844, în cadrul programului de gestionare a câinilor fără stăpân, început în septembrie 2013.

Programul a fost demarat urmare a morții lui Ionuț Anghel, un băiețel de patru ani care a fost sfâșiat de maidanezi în zona Parcului Tei, și a modificării legii privind câinii comunitari.

Potrivit Legii nr. 258/2013, care modifică și completează OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, câini fără stăpân adăposturile publice pot fi eutanasiați, prin decizie a autorității locale, dacă nu sunt revendicați sau adoptați, după un termen de 14 zile lucrătoare.

La sfârșitul lunii iunie, Curtea de Apel București a suspendat executarea normelor de aplicare a OUG nr. 155/2001, la cererea Vier Pfoten, decizia nefiind însă definitivă. Guvernul a constestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Aproximativ 34.000 de câini au fost capturați de pe străzile Capitalei, din septembrie 2013, din care 16.000 au fost eutanasiați, iar alți 16.000 au adoptați, a anunțat coordonatorul de proiect al ASPA, Răzvan Băncescu, vineri într-o conferință de presă.

Acesta a explicat că suspendarea normelor de aplicare a Legii câinilor fără stăpân nu aduce atingere activității de eutanasiere.

Astfel, aproximativ 8.000 de câini au fost eutanasiați după suspendarea normelor.

Băncescu a mai spus că pe străzile Capitalei se mai află maxim 20.000 de câini fără stăpân.

Totodată, în cadrul programului municipalității pentru sterilizarea câinilor cu stăpân, au fost sterilizați 9.500 de câini, în contextul creșterii abandonului animalelor pe străzi.

În prezent în adăposturile municipalității se află aproximativ 2.000 de câini, adopțiile fiind în scădere.

Mai puțin de 10 la sută din câinii capturați sunt în prezent adoptați, în condițiile în care, în perioada octombrie 2013 – ianuarie 2014, aproape 90% din numărul câinilor capturați erau adoptați.

Băncescu a mai spus că între 600 și 700 de câini din cei 4.500 de câini adoptați în perioada octombrie 2013 – ianuarie 2014 au fost returnați pe motiv că nu s-au adaptat condițiilor oferite de adoptatori.