La un an de la protestul din 10 august, dosarele violențelor au fost reunite: Niciun jandarm trimis în judecată

Parchetul General anunța la începutul lunii iulie 2019 că declină dosarul violențelor jandarmilor la protestul din 10 august către DIICOT, structură ce avea la rândul său o anchetă în curs asupra acelorași evenimente. Secția Parchetelor militare instrumenta un dosar în care erau cercetați colonelul Ionuț Cătălin Sindile, șeful Jandarmeriei Române la acea vreme, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș, atunci adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurențiu Cazan, director al Jandarmeriei București și secretarul de stat al MAI, în acel moment, Dan Chirică.

Deși inițial DIICOT ceruse dosarul doar pentru a analiza posibilitatea ca această cauză să fie reunită cu dosarul deschis la DIICOT la sesizarea Jandarmeriei Române, pentru o presupusa lovitură de stat, Procurorii Secției parchetelor militare au precizat ulterior că în cauză sunt dispoziții care incriminează tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale și au declinat întregul dosar. Declinarea s-a produs la 11 luni după violențele din Piața Victoriei.

Evenimentul a cărui cercetare se află pe masa procurorilor DIICOT începe în data de 10 august 2018 când zeci de mii de oameni, parte dintre aceștia fiind români veniți din diaspora, au protestat în Piața Victoriei, cerând demisia Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Oamenii au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de atacul repetat la justiție al Partidului Social Democrat, al cărui lider și totodată șef al Camerei Deputaților, la acea vreme Liviu Dragnea, era condamnat la închisoare, dar și pentru demiterea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Violențele între protestatari și forțele de ordine nu au întârziat să apară, iar manifestația a degenerat deoarece printre manifestanții pașnici s-au aflat și grupuri violente ale căror acțiuni au condus la reacția brutală a forțelor de ordine, care au intervenit cu gaze lacrimogene, grenade cu gaz lacrimogen, tunuri de apă, dar și cu violență brută pentru a dispersa mulțimea și a evacua zona.

Intervenția în forță, spunea la acel moment purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Marius Militaru, a fost justificată, iar dispozitivele de acțiune au fost dimensionate proporțional cu violențele, el a afirmat totodată că acțiunea a fost aprobată printr-un ordin dat de prefectul Capitalei, Speranța Cliseru, la ora 23.11. Spusele sale au fost contrazise de purtătorul de cuvânt al Parchetului General, Alexandru Ionescu, care a precizat că ordinul pentru a se interveni împotriva protestatarilor a fost întocmit de „comandantul acțiunii” la ora 20 și aprobat imediat de prefectul Bucureștiului prin contrasemnare. Peste 450 de oameni au fost răniți, iar 70 au fost spitalizați după acea noapte.

În urma violențelor din noaptea de 10 spre 11 august 2018, aproximativ 700 de protestatari au depus plângeri la Parchetul General, Poliție sau Parchetul Militar al Tribunalului București împotriva jandarmilor, pe care îi acuzau de violență, dar și împotriva ministrului de Interne de atunci, Carmen Dan, și a lui Liviu Dragnea. Totodată, și 160 de membri ai forțelor de ordine au reclamat că au fost agresați de protestatari.

La protest a fost prezent și Bogdan Pîrlog, locotenent-colonel și procuror al Parchetului Militar București. Pîrlog nu a făcut parte din centrul de comandă și nici nu a coordonat sau supravegheat acțiunile jandarmilor, așa cum Carmen Dan a întărit ulterior, însă acesta s-a autosesizat și a deschis dosarul 10 august.

Pe 14 august 2018, Parchetul General dă un comunicat în care precizează că Secția Parchetelor Militare preia de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București dosarul privind incidentele violente produse cu ocazia mitingului organizat în Piața Victoriei.

Preluarea dosarului a fost realizată pentru a se cerceta unitar evenimentele, luându-se în calcul plângerile împotriva ministrului Afacerilor Interne, prefectului municipiului București, conducerii Jandarmeriei Române și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. Astfel, s-a constituit un dosar penal la nivelul Secției Parchetelor Militare, dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și purtare abuzivă.

Pe 3 septembrie 2018, Parchetul General dă o cifră oficială în privința plângerilor depuse și anunță că 770 de plângeri penale au fost înregistrate la Secția Parchetelor Militare din partea unor persoane care au avut de suferit în urma intervenției jandarmilor la protest.

Pe 12 septembrie 2018, Jandarmeria Română depune plângere la DIICOT tot în cazul mitingului din 10 august, sesizarea vizând infracțiuni împotriva ordinii de stat, reprezentate de o presupusa lovitură de stat.

Între timp, în dosarul violențelor de la mitingul din 10 august au fost audiați și președintele PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, comandantul Brigăzii Speciale a Jandarmeriei, Cătălin Paraschiv, primarul general al Capitalei, Gabrirela Firea, prefectul Capitalei, la acel moment, Speranța Cliseru, subprefectul Capitalei, Corneliu Cîrstea, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Gheorghe Nucu Marin și viceprimarul Aurelian Bădulescu.

Pe 21 septembrie 2018, procurorii militari deschid un dosar penal în legătură cu modul în care au intervenit jandarmii în timpul protestului din 10 august, iar procurorii cheamă mai mulți șefi ai Jandarmeriei și ai Ministerului de Interne pentru pe care îi pun sub acuzare, Ionuț Cătălin Sindile, Sebastian Cucoș, maiorul Laurențiu Cazan și Dan Mihai Chirică sunt cercetați pentru abuz în serviciu și participație improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participație improprie la fals intelectual, participație improprie la uz de fals sau complicitate la săvârșirea acestor infracțiuni.

Pe 19 octombrie 2018, Inspecția Judiciară anunță că efectuează verificări pe numele procurorilor militari Gheorghe Cosneanu, Codruț Mihalache și Bogdan Pârlog, ei fiind cercetați pentru încălcarea dispozițiilor privind repartizarea aleatorie a dosarului din 10 august. Concret, inspectorii arătau că aceștia au instrumentat dosarul protestului înainte ca acesta să fie preluat de către secția militară din cadrul Parchetului General, iar după mutarea dosarului la Parchetul General, aceștia continuau a se ocupa de caz, fiind delegați la Parchet, deși un ordin le interzicea acest lucru.

Pe 29 noiembrie 2018, Parchetul Tribunalului București i-a trimis în judecată pe șapte protestatari care ar fi agresat doi jandarmi la mitingul din 10 august din Piața Victoriei, dosarul fiind judecat de magistrații Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pe 4 decembrie 2018, este înregistrat tot la Judecătoria Sectorului 1 București un dosar în care sunt trimiși în judecată alți 12 protestatari acuzați de ultraj contra forțelor de ordine, dosarul fiind trimis în judecată de Parchetul Judecătoriei Sectorului 1.

Pe 19 aprilie 2019, procurorii militari îi răspund fostului ministru de Interne, Carmen Dan, care afirma că s-au declasificat toate documentele privind evenimentele din data de 10 august și îi spun că documentele de la jandarmerie au fost declasificate parțial sau și-au menținut nivelul de clasificare. Procurorii militari arătau atunci că au făcut demersuri pentru desecretizarea documentelor întocmite de structurile care au avut atribuții și au acționat în data de 10 august, respectiv documentele care au stat la baza planificării, organizării și executării misiunii, emise de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și structurile subordonate din cadrul Ministerului Afacerilor Intern, însă au fost declasificate partial sau deloc.

Pe 3 mai 2019, Parchetul General anunță oficial că extinde urmărirea penală in rem în dosarul privind protestul din 10 august 2018, fiind cercetată acțiunea jandarmilor de a evacua Piața Victoriei, în urma căreia ar fi fost vătămate drepturile protestatarilor. Procurorii spun că violența a fost nejustificată și extind urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.

Potrivit procurorilor, în urma cercetărilor s-a constatat că mai multe situații ar fi fost create pentru „aparența unei acțiuni legale de intervenție în forță” a jandarmilor, pentru a evacua protestatarii aflați în Piața Victoriei în 10 august 2018, fiind astfel vătămate drepturile lor privind libertatea de exprimare și cea a organizării adunărilor publice, iar în urma acestor acțiuni ar fi avut loc „acte de violență nejustificate de situația operativă și de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual și fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanți la protest”.

Pe 16 mai 2019, Bogdan Licu, procurorul general interimar, spunea că un „10 august” poate apărea oricând, atâta vreme cât urmează alegerile și există o campanie electorală în derulare.

Pe 26 iunie 2019, DIICOT cere dosarul pentru a analiza dacă există posibilitatea reunirii acestei cauze cu cea de la DIICOT în care este cercetată o presupusă lovitură de stat, iar pe 1 iulie 2019, procurorii militari declină ancheta la DIICOT, care avea deja un dosar deschis la sesizarea Jandarmeriei Române.

Pe 2 iulie 2019, procurorul general interimar afirma că cercetările în dosarul violențelor din 10 august au stagnat, spunând că va face o confruntare, pentru a se lămuri cu privire la cele întâmplate, spunând că odată cu clarificarea competenței, lucrurile să aibă un ritm mai accelerat, precizând totodată că „cel mai rău lucru pe care îl poate face un procuror este să țină un dosar în nelucrare”.

Pe 23 iulie 2019, potrivit reprezentanților structurii, DIICOT decidă să reunească cele două dosare pentru a se ocupa de instrumentarea cazului.

La aproape un an distanță de la violențele din data de 10 august, pe 24 iulie 2019, într-un platou de televiziune, premierul Viorica Dăncilă întărește faptul că protestele din 10 august au fost o tentativă de lovitură de stat, comparându-i pe manifestanți cu „vestele galbene” din Franța și spunând despre aceștia că au încercat să pătrundă cu forța în clădirea Guvernului.