Editura Mediafax, „o editură dedicată textelor, nu profitului”, s-a lansat marți la București, într-un eveniment la care Ion Cristoiu și Adrian Sârbu au prezentat primele volume ale întreprinderii editoriale alături de Ion Scurtu și Ion Traian Ștefănescu în dialog cu Marius Tucă.
„Având în vedere că se lansează astăzi o editură legată de Mediafax, o agenție care este de atâta timp pe piață și care a făcut deja istorie, trebuie să spun că este o mare victorie pentru că este mare nevoie de carte. Oricâte lucruri se spun despre dispariția cărții, tot cartea rămâne de bază”, a spus economistul Adrian Vasilescu pentru Mediafax.
„E un pariu, pariul meu a fost să îmi dovedesc mie și să redescopăr faptul că și jurnaliștii scriu. În ultimii 30 de ani, jurnaliștii scriu pentru ziare, pentru site-uri, pentru televiziune, dar au scris mai puține cărți. Unul dintre obiectivele acestei asocieri este să oferim o istorie a jurnalismului românesc, o istorie în lucrări, o istorie în autori, la fel ca și o istorie a ceea ce înseamnă literatură non-fiction, că e vorba de literatură de business, pentru că domeniul MEDIAFAX și Ziarul Financiar se referă la acest tip de conținut, că e vorba de istorie, pentru că domnul Cristoiu e un fan al istoriei, acesta a fost motivul pentru care am acceptat pariul lui Ion Cristoiu (…) Aș vrea să câștige cei care scriu, care au texte, pentru că această editură, e puțin paradoxal ceea ce spun, nu e o editură dedicată profitului, e o editură dedicată textelor, scriitorilor și, în primul rând, jurnaliștilor”, arată Adrian Sârbu.
„Căutam să înființez eu o editură, ceea ce ar fi fost o sinucidere curată, ca să-mi public cărțile. Am avut o discuție cu Adrian Sârbu și am decis să facem o editură 50-50%, care, până la urmă, prin lansarea acestor prime patru volume se dovedește o editură serioasă”, a spus Ion Cristoiu.
„Este foarte interesant că după 30 de ani de la această mare schimbare care a fost căderea comunismului apare încă o editură profilată pe istorie. Este un fenomen cu adevărat interesant mai ales că este axată pe istoria ultimului tip de regim, deoarece se consideră că 30 de ani sunt durata istoriei recente. Această istorie recentă se caracterizează prin implicarea trăitorilor timpului în evenimentele despre care se scrie. Iată, au trecut 30 de ani și se prea pare că volumele acestea care apar acum despre regimul comunist să fie mult mai valoroase decât cele de dinainte tocmai pentru că s-a depășit această etapă de implicare afectivă și de implicare de interes”, a arătat istoricul Lavinia Betea, pentru Mediafax.
Au fost prezentate două volume semnate de jurnalistul Ion Cristoiu, „Statul versus Corneliu Zelea Codreanu” și „De la Fondul Antonescu, la conturile lui Ceaușescu”, dar și primele exemplare din volumul semnat de Ion Traian Ștefănescu, „Întâlniri cu Nicolae Ceaușescu” ca și colecția de discursuri semnate de I.C. Brătianu, „Cuvintele unui mare român”.
„Văd că, astăzi, oameni care l-au văzut pe Ceaușescu numai din portretul oficial sau numai din manifestările publice se rostesc doct cu privire la personalitatea lui. Am văzut și memorii, pe care le prețuiesc din principiu, dar am foarte mari rezerve cu privire la aprecierile pe care le cuprind. Am constatat o anumită tendință a memorialiștilor de a se abstrage din realitățile de atunci, de a se deculpabiliza. Eu cred că un fost activist de partid care a viețuit în ultima perioadă a lui Ceaușescu, atunci când situația populației era din multe puncte de vedere inacceptabilă nu poate să se extragă din răspunderea care îi revine și lui, ca fost activist de partid, cel puțin din punct de vedere moral. Am spus moral, nu politic”, a spus Ion Traian Ștefănescu, autorul la lansare.
Jurnalistul și scriitorul Vartan Arachelian, prezent la eveniment, a sesizat nevoia de investigație căreia îi poate răspunde editura Mediafax. „Aș face o sugestie, mie mi se pare că pornind de la faptul că sunt gazetari, în primul rând, cei care scriu cărțile de aici, probabil că ar fi bine de lansat ceea cce visa cândva Petru Dumitriu, o colecție de biografii contemporane. A căuta lideri în lumea românească, lideri politici în elitele românești ar fi un bun prilej de a-i detecta făcând asemenea operă de cercetare printre contemporanii noștri”, a arătat Arachelian.