Laura Codruța Kovesi a ajuns la sediul CSM pentru a fi audiată în Secția pentru procurori

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a discutat, miercuri, una dintre acțiunile disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară împotriva procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Inspecția Judiciară anunța, pe 11 aprilie, că a exercitat acțiunea disciplinară față Laura Codruța Kovesi, după ce ar fi desemnat, ca membru al unei echipei de control, un magistrat aflat într-o stare vădită de incompatibilitate.

„Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de doamna Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție („DNA”) pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute:

– de art. 99 lit. g) din Legea nr. 303/2004, respectiv „nerespectarea dispozițiilor procurorului ierarhic superior date în scris și în conformitate cu legea” constând în aceea că a încălcat cu știință dispozițiile art.7 alin.(3) din Ordinul nr. 5/12.01.2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care se referă la competența de a dispune și a efectua controlul tematic: „controlul pentru situații deosebite și controlul tematic se dispun de către conducătorii unităților de parchet și se realizează de către aceștia în mod direct sau prin procurori anume desemnați”, prin desemnarea consilierului procurorului șef al DNA, judecător detașat, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate pentru efectuarea controlului tematic la două servicii teritoriale.

– de art. 99 lit. m) teza a II a din Legea nr. 303/2004, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat (…) a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând în aceea că, pentru efectuarea aceluiași control tematic, a încălcat cu știință dispozițiile art. 65 alin.(3) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată, transpuse în dispozițiile art. 7 lit. s) din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, care se refera la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta : „exercită controlul asupra activității procurorilor și a întregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnați;”, prin desemnarea consilierului procurorului șef al DNA, judecător detașat, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate”, transmite Inspecția Judiciară (IJ), printr-un comunicat de presă.

„Prin încălcarea regulamentului și desemnarea, în calitate de membru al echipei de control, a unui magistrat aflat într-o stare obiectivă și vădită de incompatibilitate, s-a adus atingere principiilor legalității, imparțialității și regulilor fundamentale (prevăzute de articolele 1 alin. 5, 16 alin. 1 și 2, 20, 21 alin. 3, 132 alin. 1 din Constituția României, art.5 din Legea nr.303/2004 rap.la art. 58 alin.(3) din Legea nr.303/2004 și art.65 alin.(3) din Legea nr.304/2004), precum și prestigiului și credibilității actului de justiție în înfăptuirea căruia a fost implicată Direcția Națională Anticorupție”, potrivit IJ.

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să discute, miercuri, una dintre acțiunile disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară împotriva procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Inspecția Judiciară anunța, pe 11 aprilie, că a exercitat acțiunea disciplinară față Laura Codruța Kovesi, după ce ar fi desemnat, ca membru al unei echipei de control, un magistrat aflat într-o stare vădită de incompatibilitate.

„Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de doamna Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție („DNA”) pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute:

– de art. 99 lit. g) din Legea nr. 303/2004, respectiv „nerespectarea dispozițiilor procurorului ierarhic superior date în scris și în conformitate cu legea” constând în aceea că a încălcat cu știință dispozițiile art.7 alin.(3) din Ordinul nr. 5/12.01.2016 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care se referă la competența de a dispune și a efectua controlul tematic: „controlul pentru situații deosebite și controlul tematic se dispun de către conducătorii unităților de parchet și se realizează de către aceștia în mod direct sau prin procurori anume desemnați”, prin desemnarea consilierului procurorului șef al DNA, judecător detașat, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate pentru efectuarea controlului tematic la două servicii teritoriale.

– de art. 99 lit. m) teza a II a din Legea nr. 303/2004, respectiv „nerespectarea în mod nejustificat (…) a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând în aceea că, pentru efectuarea aceluiași control tematic, a încălcat cu știință dispozițiile art. 65 alin.(3) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată, transpuse în dispozițiile art. 7 lit. s) din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, care se refera la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta : „exercită controlul asupra activității procurorilor și a întregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnați;”, prin desemnarea consilierului procurorului șef al DNA, judecător detașat, aflat într-o vădită stare de incompatibilitate”, transmite Inspecția Judiciară (IJ), printr-un comunicat de presă.

„Prin încălcarea regulamentului și desemnarea, în calitate de membru al echipei de control, a unui magistrat aflat într-o stare obiectivă și vădită de incompatibilitate, s-a adus atingere principiilor legalității, imparțialității și regulilor fundamentale (prevăzute de articolele 1 alin. 5, 16 alin. 1 și 2, 20, 21 alin. 3, 132 alin. 1 din Constituția României, art.5 din Legea nr.303/2004 rap.la art. 58 alin.(3) din Legea nr.303/2004 și art.65 alin.(3) din Legea nr.304/2004), precum și prestigiului și credibilității actului de justiție în înfăptuirea căruia a fost implicată Direcția Națională Anticorupție”, potrivit IJ.

Laura Codruța Kovesi mai are două acțiuni disciplinare începute de Inspecția Judiciară. Ambele se află pe rolul Secției pentru procurori a CSM.

Astfel, Inspecția Judiciară a demarat în 12 ianuarie o acțiune disciplinară în cazul Laurei Coduța Kovesi, procurorul-șef DNA fiind acuzat de trei abateri disciplinare. Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului șef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spațiul public, din timpul unei ședințe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

„Procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 și a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.

Potrivit sursei citate, Kovesi a folosit „față de colegii procurori un ton superior și agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică și deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare și a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremației Constituției și a legilor, precum și a imparțialității procurorilor”.

O altă încălcare a legii se referă la un e-mail trimis de procurorul șef, în care, spun inspectorii, „a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conținut vădit denigrator, insultător și amenințător, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecți” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligația de rezervă și normele de conduită atașate profesiei de magistrat”.

De asemenea, Inspecția Judiciară susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al DNA, „care se referă la atribuțiile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și prevede că acesta : „urmărește repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea și pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea și operativitatea soluționării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilitățile în exercitarea funcției”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”.

În cadrul acestei acțiuni este vizat și adjunctul procurorului șef al DNA, magistratul Marius Iacob. Acesta ar fi săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de articolul care reglementează „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa..” „constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declarație de abținere, deși se afla, în mod vădit, în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 și art. 66 Cod procedură penală”.

Pe 18 aprilie, Inspecția Judiciară a exercitat o altă acțiune disciplinară față de Laura Codruța Kovesi, referitor la refuzul de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Parlamentului.

„Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de doamna Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție („DNA”) pentru manifestări care aduc atingere onoarei profesionale și prestigiului justiției săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și ș) din Legea nr. 303/2004. În motivarea acțiunii s-a reținut că procurorul șef al DNA a încălcat dispozițiile explicite ale Deciziei Curții Constituționale nr. 611 din 03 noiembrie 2017 prin refuzul de a se prezenta în fața Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din anul 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei”, a transmis Inspecția Judiciară, printr-un comunicat de presă.