Laura Codruța Kovesi, audiată la Consiliul Național de Etică în cazul sesizării de plagiat

Procurorul general, Codruța Kovesi, a fost audiată, vineri, la Consiliul Național de Etică în cazul sesizării de plagiat privind lucrarea sa de doctorat, ea declarând că a adus argumente și a prezentat probe care dovedesc faptul că nu a plagiat, iar un verdict nu poate fi decât în acest sens.

Codruța Kovesi a spus că a trimis la Consiliul Național de Etică punctul său de vedere în acest caz, dar a atașat și probe din care rezultă clar că nu poate fi vorba de plagiat în lucrarea sa de doctorat.

Întrebată ce va face dacă membrii Consiliului Național de Etică vor spune că a plagiat, Codruța Kovesi a spus că aceștia „nu pot ajunge la o altă concluzie decât cea corectă”, aceea că nu a plagiat.

Procurorul general a spus că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să amâne apărarea reputației profesionale până la pronunțarea unui verdict de către Consiliul Național de Etică.

„Când verdictul va fi dat, voi face public punctul de vedere și voi arăta că afirmațiile că am plagiat nu au fost adevărate”, a mai spus Kovesi.

Procurorul general declara recent că o mare parte dintre paragrafele despre care se susține că le-ar fi plagiat de la persoane care au scris articolele în 2008-2009 sunt paragrafe pe care ea le-a publicat încă din 2002, persoanele în cauză citând-o pe ea.

„Am publicat înainte de a fi procuror general sub numele de Lascu pentru că eram necăsătorită. Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate (combaterea crimei organizate-n.r.) și care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte dintre paragrafele despre care se susține că le-am palgiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din anul 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat și am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior”, a susținut procurorul general.

Kovesi preciza că punctul de vedere transmis Consiliului Național de Etică ia „paragraf cu paragraf”, fiecare afirmație fiind susținută de probe și de articolele pe care le-a publicat încă din 2002.

În 18 mai, Grupul de Investigații Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a susținut că lucrarea de doctorat a procurorului general Codruța Kovesi este un plagiat.

GIP a publicat mai multe pasaje din lucrări de specialitate care s-ar regăsi, fără citarea sursei, în lucrarea de doctorat a Codruței Kovesi, care și-a obținut doctoratul în decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timișoara. Textele invocate de GIP ar fi fost publicate în 2006, 2007.

Kovesi și-a început lucrarea de doctorat în 2004, ea fiind numită procuror general al României la sfârșitul lunii septembrie 2006.

Codruța Kovesi susține că, înainte de a fi numită procuror general, a publicat articole în revista de specialitate Dreptul pe care, ulterior, le-a consemnat în lucrarea ei de doctorat.

Procurorul general a respins acuzațiile GIP potrivit cărora lucrarea sa de doctorat ar fi un plagiat și a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputația în acest caz, întrucât teza nu cuprinde însușirea vreunei metodologii științifice a unui alt autor, ci face trimitere la toți autorii și lucrările citate.

„Teza de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal» face trimitere la toți autorii și lucrările citate, iar caracterul de noutate și valoarea științifică a lucrării au fost constatate de către comisia de doctorat din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Conform metodologiei, lucrarea a fost postată pe site-ul instituției organizatoare, iar susținerea lucrării a fost publică”, informa, printr-un comunicat din 18 mai, procurorul general Laura Codruța Kovesi.

Ca orice teză de doctorat, explica procurorul general Kovesi, lucrarea conține stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării științifice propriu-zise și pe tot timpul cercetării științifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menționează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definițiilor ce aparțin în exclusivitate unui anumit autor, notează sursa citată.

Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul acuzator reprezintă aspecte de generalitate, nu de conținut.

„Volumul de informație pe care îl cuprinde teza poate duce la apariția unor erori materiale de dactilografiere privind numele autorilor. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalității organizate la care am fost autor sau coautor și care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul Codruței Kovesi publicat de șase ani pe site-ul Ministerului Public. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul”, preciza sursa citată.